Ajunul Crăciunului la Reşedinţa Patriarhală

Conform tradiţiei ortodoxe, şi anul acesta, slujitorii Catedralei Patriarhale au mers joi, 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, în procesiune cu icoana Naşterii Domnului la Reşedinţa Patriarhală. Preoţii, diaconii şi psalţii catedralei au fost întâmpinaţi în Salonul Sfinţilor Români de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Preoții și diaconii Catedralei Patriarhale au cântat troparul Nașterii Domnului, condacul sărbătorii, precum și colinde tradiționale româ­nești. După ce s-a închinat la icoana praznicului, Patriarhul României a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidenţiat faptul că frumoasa tradiţie a binevestirii Naşterii Domnului de către preoţii Bisericii este una plină de conţinut teologic. „Troparul şi condacul sărbătorii ne arată că este vorba de iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu, Cel ce doreşte ca prin Fiul Său Care Se face Om să dăruiască lumii viaţă veşnică. Cel mai înainte de veci, Cel mai presus de fiinţă Se face Om pentru ca pe om să-l ridice din păcat şi din moarte. Această smerenie a iubirii lui Dumnezeu se descoperă în Iisus Hristos şi prin faptul că El Se naşte într-o călătorie, în timpul recensământului poruncit de către împăratul Octavian August”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a explicat semnificaţia ieslei în care a fost aşezat Pruncul Iisus. „Localitatea în apropierea căreia Hristos-Domnul Se naşte se numeşte Betleem, care în limba ebraică înseamnă Casa pâinii. Cel Care după naşterea în peşteră este pus în ieslea din care se hrănesc animalele devine pentru noi hrană, dar nu hrană din lumea aceasta, ci hrană ca pâine cerească. Legătura dintre ieslea din care se hrăneau animalele şi hrana pe care o dăruieşte Hristos prin Euharistie ucenicilor Săi şi celor care cred în El arată o mutaţie de la o hrană materială, din lumea aceasta, la o hrană cerească. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos spune că «cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el» (Ioan 6, 56). Hrana pe care o dăruieşte Cel Care a fost culcat în iesle este pâinea coborâtă din cer. De ce S-a făcut El hrană pentru oameni ca arvună a vieţii veşnice? Pentru că omul mergea din cauza păcatului spre moarte şi El ne dăruieşte arvuna vieţii veşnice, adică Sfânta Euharistie”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit despre creştinarea pomului de iarnă, care a fost transformat de creştini în pomul de Crăciun. „Primele podoabe care au fost puse în brad au fost ostiile, în Biserica Romano-Catolică, folosite pentru împărtăşanie, cum am zice noi prescurile noastre, nu cele sfinţite, dar pregătite pentru sfinţire. E ca şi când primul pom de Crăciun avea atârnate în el prescuri. Mai târziu s-a pierdut semnificaţia aceasta a legăturii dintre Euharistie şi pomul vieţii care este Hristos. Pomul vieţii era în mijlocul Raiului, dar din neascultare faţă de Dumnezeu, protopărinţii noştri au pierdut ocazia de a ajunge la el. Însă Hristos-Domnul, Noul Adam, prin ascultare desăvârşită până la moarte pe cruce S-a arătat a fi El Însuşi pomul vieţii care dăruieşte viaţă prin Sfânta Euharistie şi Învierea din morţi. Este foarte profundă legătura aceasta între pomul de Crăciun, ieslea din peşteră, Sfânta Euharistie şi Învierea Domnului”, a arătat Patriarhul României.

Totodată, Preafericirea Sa a subliniat faptul că este o strânsă legătură între Pruncul Iisus înfăşat în scutece şi mormântul Învierii în care se văd giulgiurile în care a fost înfăşurat trupul Domnului. „Corespondenţa dintre Copilul înfăşat după naştere şi giulgiurile Învierii lui Hristos ne arată scopul pentru care Dumnezeu a devenit Om, şi anume ca pe om să-l ridice în slava cerului după învierea cea de obşte”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Preafericirea Sa i-a felicitat pe slujitorii Catedralei Patriarhale pentru întreaga activitate desfăşurată în anul 2020.