„Icoane dragi“ la Biserica „Toţi Sfinţii“

Parohia "Toţi Sfinţii" găzduieşte în această perioadă o expoziţie de artă şi fotografie dedicată artiştilor Amedeo Preziosi - artist plastic şi Nico-lae Ionescu - artist fotograf. Imaginile expuse au fost împărţite pe două secţiuni: "Preziosi" (imagini din perioada 1860-1870) şi "Icoane dragi" (perioada 1920-1940).

Ideea expunerii acestor imagini inedite la "straşina" Bisericii "Toţi Sfinţii" din Râmnic îi aparţine preotului Constantin Cîrstea, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Râmnicului. "Râmnicenii pot admira pe perioada verii o expoziţie cu lucrări precum "Semnalizare în intersecţie", "Oltean cu cobiliţe", "Florărese", "Coşarul", "La Hipodrom", "La Moşi", "În tramvai", "Dans la colonade", "Piscina Lido" etc., reproduceri ale unor fotografii realizate de Nicolae Ionescu în Bucureştiul de altădată. Expoziţia bitematică reprezintă un dar al frumuseţii sufletului pentru vâlcenii care se bucură în această perioadă de sărbătoarea Imnului României", a spus pr. Constantin Cîrstea.

Teme multiple de culoare, sub contele Preziosi

Prima secţiune de exponate a fost aşezată sub genericul "Preziosi", după numele celebrului conte Amedeo Preziosi (1816-1882) din Malta. Membru al unei mari familii de artişti itineranţi, a fost permanent atras de mirajul Orientului, de culorile sale strălucitoare şi de decorurile pitoreşti. În activitatea sa a reuşit să contureze imagini unice din România şi Balcani, din timpul secolului al XIX-lea. În 1868 şi 1869, contele a efectuat două călătorii în ţara noastră, fiind invitat de prinţul Carol I, încântat de acuarelele sale. A organizat o prezentare publică de nouă zile în sălile Muzeului Naţional, unde a obţinut recunoaştere unanimă pentru întreaga sa muncă. În total, Preziosi a creat 255 de lucrări pe teme româneşti pentru prinţ şi alte familii române.

Preziosi a pictat în anul 1869 şi în Vâlcea, lăsând lucrări precum: Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Bistriţa, Călugăr la Bistriţa, Mănăstirea Cozia, Trecerea Oltului, Hurez, Vânzătoare de ciuperci (la Râmnicu Vâlcea), Călugăr şi ţărani (la Râmnicu Vâlcea), Fată la ţară (Hurez) etc.

Fotograful Nae Ionescu şi moştenirea sa imagistică

A doua expoziţie de la Biserica "Toţi Sfinţi" abordează lucrări fotografice executate de Nicolae Ionescu (1903-1975), unul dintre cei mai talentaţi fotografi în perioada interbelică, zis şi Nae Ionescu. A studiat arta fotografiei la Uzinele Lumière din Lyon şi Pathé Nathan din Paris. A lucrat la tipografiile Fortuna, Minerva, Cultura Naţională etc. A colaborat cu I.G. Duca, Vasile Pârvan, Eugen Lovinescu. În anul 1937 a fost director tehnic al ziarului "Adevărul". El a dorit să înfiinţeze în Bucureşti primul muzeu fotografic. Când să-şi vadă visul cu ochii, istoria i-a răsturnat toate planurile. Pe cât de cunoscut atunci, pe atât de necunoscut azi. Marele merit al lui Nae Ionescu este fotografia-document pe care a realizat-o în decursul vieţii. Fascinantul Bucureşti al anilor â20- â30, amintirea "Micului Paris" este păstra-tă încă vie prin fotografiile lui. Lucrările sale, descoperite într-un album trilingv (româno-francez-englez), intitulat "Bucureştiul de altădată", sunt nişte ferestre ce par să aducă un trecut destul de îndepărtat mai aproape de noi. Fotografiile lui sunt foarte vii, foarte dinamice, dedicate omului simplu, apăsat de probleme existenţiale sau bucurându-se ca un copil de evenimente şi de reuşite minore, îndeobşte din cele trecute cu vederea.

Căzut în dizgraţie în perioada comunistă, artistul rămâne un necunoscut publicului şi în prezent. Multe dintre operele sale sunt publicate astăzi în diferite albume, unele nefiind semnate de autor din modestie.