„Iertarea aproapelui ne face milostivi ca Dumnezeu”

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește, pe 1 septembrie, începutul anului bisericesc sau Indictionul. Totodată, în Duminica a 11-a după Rusalii, în cadrul Sfintei Liturghii a fost citită pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul 18, versetele de la 23 la 35, în care este relatată Pilda datornicului nemilostiv. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, înconjuraţi de un sobor de slujitori. Potrivit rânduielii liturgice, cu prilejul începutului anului bisericesc, la Catedrala Patriarhală, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a oficiat o slujbă de Te Deum, în prezenţa Întâistătătorului Bisericii noastre, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român dreptcredincios.

Preafericirea Sa a spus că Dumnezeu nu pedepseşte pe oameni din răzbunare, ci ceartă sau mustră pentru îndreptarea lor. „Stăpânul, Care are mulţi datornici, este Însuşi Dumnezeu. Fiecare dintre noi, când risipim darul vieţii pe care El ni l-a dat, săvârşind o mulţime de lucruri rele, când folosim viaţa noastră şi capacităţile noastre fizice şi spirituale în săvârşirea răului, atunci noi ne îndatorăm faţă de Dumnezeu, Dătătorul vieţii şi al fericirii. Datoria de 10.000 de talanţi semnifică valoarea incalculabilă a sufletului nostru, care este mai de preţ decât lumea întreagă sau decât toate bunurile materiale din lume. Când omul uită de Dumnezeu şi se leagă în mod pătimaş de lucrurile limitate şi trecătoare, el se îndatorează într-un mod incalculabil lui Dumnezeu, deoarece se desparte de Dumnezeu Cel nemărginit şi veşnic. Cu alte cuvinte, cei care nu sunt iertători nu se pot mântui, pentru că nu se aseamănă cu Dumnezeu Cel iertător şi milostiv (...). În teorie, iertarea este uşoară, în practică este o lucrare grea, mai ales atunci când cei care au făcut rău altora nu se pocăiesc, nu-şi cer iertare când au pricinuit dureri şi suferinţe mari unei familii sau unei persoane. Şi atunci, ce este de făcut, dacă atât de grea este această lucrare de a ierta pe vrăjmaşii noştri? Trebuie o schimbare, o luptă interioară a noastră, ca să cerem de la Hristos iubirea milostivă şi iertătoare”.

Începutul noului an bisericesc sau Indictionul

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre începutul Indictionului sau începutul anului bisericesc: „Indictionul la romani însemna o perioadă de 15 ani în care se adunau dările sau impozitele pentru întreţinerea armatei, pentru apărarea statului şi pentru toate lucrările publice. În limba latină, indiction înseamnă şi poruncă, dar şi indicaţie. Indictionul începea în ziua de 23 septembrie, ziua în care s-a născut împăratul Octavian Augustus (63 î.Hr. - 14 d.Hr.). Pentru că el era un împărat renumit, s-a hotărât ca indictionul de 15 ani să înceapă în ziua naşterii sale. Când creştinii au apărut în Imperiul Roman şi s-a organizat Biserica, aceasta a fixat în data de 23 septembrie primul eveniment din Noul Testament, şi anume zămislirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Această practică a durat până în secolul al 5-lea, când împăratul creştin Leon I (457-474) al Bizanţului a mutat în anul 462 începutul Indictionului de la 23 la 1 septembrie. Şi aşa, din 462, data de 1 septembrie este începutul Indictionului şi al anului nou bisericesc”, a reliefat Părintele Patriarh Daniel. De asemenea, Preafericirea Sa a precizat că această sărbătoare, începutul anului bisericesc, se referă nu doar la Indiction, ci şi la începutul activităţii Mântuitorului Iisus Hristos la sinagoga din Nazaret. „La sinagoga din Nazaret, Iisus a citit un text de la Prorocul Isaia care spune aşa: Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului (Luca 4, 18-19; Isaia 61, 1-2). Această sărbătoare se referă nu numai la Indiction, ci şi la începutul activităţii predicatoriale a Mântuitorului Iisus Hristos”.

Un om erudit şi foarte smerit

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit apoi şi despre Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul (cel Smerit), iniţiatorul erei creştine: „Ştia perfect limbile latină şi greacă, a tradus canoanele din limba greacă în limba latină şi de aceea el este numit şi părintele Dreptului bisericesc. În mod deosebit, Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, dobrogeanul nostru, rămâne în istorie pentru că el a fost iniţiatorul erei creştine. În Antichitate, timpul se măsura fie de la facerea lumii (cum fac evreii), fie de la întemeierea oraşului Roma (cum socoteau cronologia romanii). Sfântul Dionisie Exiguul, acest dobrogean învăţat, i-a propus papei Ioan să nu se mai numere anii de la întemeierea Romei, ci de la Naşterea lui Hristos (...). În viaţa sfântului se spune că era cel mai învăţat om din Europa secolului al 6-lea. Deşi a fost un om erudit, era un om foarte smerit şi un mare postitor. La Roma, unde a fost consilier pentru 10 papi, a fost preţuit de toţi pentru smerenia şi modestia lui, dar şi pentru viaţa lui duhovnicească”. La finalul Sfintei Liturghii, Prea­sfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul a oficiat slujba Te Deum-ului, apoi a fost săvârșită rânduiala Polihroniului, cântecul liturgic festiv, în cadrul căruia au fost pomeniți Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, clericii și binecredincioșii creștini de pretutindeni.