De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Impactul mass-media asupra sănătăţii
Ieri, 13 decembrie, la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Ioan“ din Capitală a avut loc o nouă întrunire a preoţilor de caritate din unităţile spitaliceşti şi instituţiile de asistenţă socială din Bucureşti. Tema celei de-a XIX-a sesiuni a Cercului pastoral-misionar „Comunicare şi comuniune“ s-a referit la impactul mass-media asupra sănătăţii umane.
Conferinţa preoţilor de caritate a fost precedată de Sfânta Liturghie, ce a fost săvârşită în biserica de lemn cu hramul „Soborul Sfântului Ioan Botezătorul“. Evenimentul a fost deschis prin susţinerea referatului de către pr. Constantin Cojocaru pe tema amintită şi a continuat cu prelegerea invitatului Virgiliu Gheorghe, cunoscut biofizician şi autor a numeroase cărţi despre influenţa pe care mijloacele mass-media o au asupra sănătăţii omului.
Mass-media introduce uneori multă confuzie şi foarte mult haos nu numai în societate, ci mai ales în mintea şi sufletul consumatorului. „Dacă mintea se îmbolnăveşte, întreaga fire se strică. Mintea este cea care guvernează procesele neurologice, comportamentele, actele şi stările lăuntrice. Ar trebui să conştientizăm mai mult efectele acestea de haotizare. Pe de altă parte, trebuie să fim atenţi la copii, care nu au discernământ şi sunt cuprinşi hipnotic în relaţia aceasta cu televizorul, cu internetul. Începând de foarte mici, până la vârsta de 3 ani, riscurile sunt foarte mari în ceea ce priveşte deficitul de atenţie şi chiar de autism. Şi mai târziu există pericolul insuflării unor comportamente de risc din toate punctele de vedere. Jocurile pe calculator sunt extrem de nocive pentru că le distrug capacitatea de a mai reflecta. Nu în ultimul rând, trebuie să ne concentrăm mult mai mult pe cultivarea unei culturi a relaţiei cu Dumnezeu, cu cel de lângă tine şi a relaţiei cu copiii noştri în viaţa de familie. Familia trece astăzi printr-o perioadă foarte grea din cauza mediului foarte ostil al societăţii actuale nu numai în România, ci şi în străinătate“, a reliefat Virgiliu Gheorghe.
Pentru restaurarea dimensiunii personale a vieţii umane comunitare, Virgiliu Gheorghe a pledat pentru construirea unei culturi comunitare în care omul să se simtă bine în relaţia cu omul de lângă el, nu în relaţia cu omul cunoscut în lumea virtuală, şi pentru angrenarea în activităţi filantropice.
„Într-o societate în care suntem bombardaţi din toate punctele de vedere de cultura consumismului, a divertismentului, am multă nădejde că dacă este posibilă o revigorare a poporului român, preoţii sunt primii care trebuie să îşi asume acest rol, deoarece ei înţeleg şi mai uşor, dar au şi accesul cel mai direct la sufletul omului contemporan“, a mai punctat bioeticianul Virgiliu Gheorghe.
Despre interesele comerciale ale mass-media s-au pronunţat în intervenţiile lor şi dr. Roberto Lazăr, managerul spitalului, dr. Nicolae Iordache, director medical, şi dr. Rubin Munteanu, medic primar chirurgie generală, accentuându-se ideea că acestea influenţează uneori negativ şi activitatea medicală. Oamenii sunt derutaţi de invazia informaţională, lipsită de repere solide şi avizată de falşi specialişti şi, în acest sens, dr. Rubin Munteanu a spus că această problemă poate fi rezolvată prin puterea educaţiei, al cărei reviriment se fundamentează pe morală şi nu pe informaţie, dată fiind şi existenţa pseudo-informaţiei. „O vorbă veche din medicină spune că dacă citeşti fără să gândeşti este inutil, dar dacă gândeşti fără să citeşti este periculos. Autodidacţii moderni de pe internet nu au asimilat noţiunile de bază fără de care procesul cognitiv este lipsit de elementele sale constructive. În lipsa acestora, procesul logic al gândirii se transformă în confabulaţii. De aceea este periculos“, a explicat prof. dr. Rubin Munteanu.
Întrunirea a fost prezidată de pr. Horia Prioteasa, coordonatorul preoţilor de caritate din spitalele Arhiepiscopiei Bucureştilor, şi de inspectorul eparhial Eugen Bucur.