De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
În Timocul sârbesc se va construi a doua biserică românească
▲ La punerea pietrei de temelie a celei de-a doua biserici din Malainiţa au participat un sobor de preoţi români din Serbia, reprezentanţi ai comunităţilor de români din Serbia şi autorităţi din România ▲ Biserica din Malainiţa va fi folosită pentru parohie, urmând ca prima biserică să fie transformată în mănăstire ▲
Piatra de temelie a unei noi bisericii ortodoxe române în Serbia, a fost pusă sâmbătă, 8 martie, a.c., de un sobor de preoţi condus de protopopul de Dacia Ripensis, pr. Boian Alexandrovici, ctitorul primei biserici româneşti din Serbia de Sud-Est, în localitatea Malainiţa, informează Romanian Global News. Cel de-al doilea lăcaş de cult va avea hramul „Sf. Niceta de Remesiana“ şi va servi populaţiei române de aici. „Sperăm ca de acum încolo, autorităţile administrative sârbeşti nu vor mai bloca drepturile minorităţii româneşti din zonă, pentru oficierea în limba maternă a Liturghiei şi a celorlalte slujbe ortodoxe române“, a declarat protopopul de Dacia Ripensis şi parohul de Malainiţa şi Remesiana, pr. Boian Alexandrovici. Biserica va fi parohială Cea de-a doua biserică de la Malainiţa va fi construită în apropiere de prima biserică construită în localitate, prima biserică pentru românii din Timoc. Biserica va folosi pentru slujbele şi serviciile religioase din parohie, urmând ca biserica actuală să fie transformată în mănăstire. „Credincioşii simt prima biserică precum o mănăstire, iar biserica ce va fi construită aici va fi pentru înmormântări şi celelalte servicii“, a declarat pr. Alexandrovici. Din soborul de preoţi care au slujit la sfinţirea locului noii biserici au făcut parte protoiereul Ionel Mălaimare, protopop de Alibunar (Serbia), protosinghelul Longhin din Vârşeţ (Serbia), ieromonahul Ştefan Lupşici din Deliblata (Serbia), preotul Cristian Rudăreanu din Poiana Mare (România), preotul Stelian Borza din Timişoara, arhidiaconul Adrian Boba, diacon al Episcopiei Dacia Felix din Vârşeţ (Serbia) şi ipodiaconul Iel Buobu Lui de la parohia Horreum Margi şi Isacova, Protopopiatul Dacia Ripensis (Serbia). Au fost prezenţi la eveniment oficialităţi precum ambasadorul României la Belgrad, dl Ion Macovei, dl Horaţiu Buzatu, deputatul de Dolj, Duşan Pârvulovici de la Federaţia Românilor din Serbia şi Comitetul pentru Drepturile Omului, dar şi Predrag Balaşevici de la Partidul Democrat al Românilor din Serbia. Se vor construi noi biserici În viitor se doreşte construirea de noi lăcaşuri de cult pentru românii din Timoc. Pe ruinele vechii biserici zidite de Sf. Niceta de Remesiana, în localitatea Remesiana Palanca s-a adus un fragment de piatră, care a fost încorporată într-un soclu care datează de pe vremea lui Mircea cel Bătrân. „Vom încerca să refacem drumul acestui apostol prin regiunea Timocului, amplasând şapte troiţe lângă care, cu voia Domnului, în anii care vin vor fi ridicate biserici în care neamul românesc să se roage în româneşte“, a spus Alexandrovici. ▲ Prima biserică a românilor din Timoc Iniţiativa de a construi biserici pentru românii din Timoc, aparţine protopopului Boian Alexandrovici, care a răspuns dorinţei celor 250.000 de români de a avea posibilitatea să participe la slujbe religioase oficiate în limba română. Biserica Ortodoxă Sârbă, prin Episcopia Timocului nu a acceptat ca în bisericile din cele 154 sate cu populaţie majoritară românească şi 46 de localităţi mixte, administrate de aceasta, să se oficieze slujbe în limba română. Protopopul a înfiinţat Asociaţia pentru Cultura Românilor din Serbia „Românii Ortodocşi-Malainiţa“ şi cu acordul credincioşilor români a început demersuri pentru ridicarea unei biserici care să fie sub jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române din Vârşeţ, În ciuda opoziţiei autorităţilor sârbe, care au dispus chiar arestarea preotului Boian Alexandrovici, în 2004 a fost ridicată actuala bisericuţă din Malainiţa.