„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
„În toată viaţa noastră suntem chemaţi să întâmpinăm pe Hristos în sufletul nostru“
Evanghelia sărbătorii Întâmpinării Domnului Iisus Hristos a fost explicată de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, ieri, 2 februarie, la sfârşitul Sfintei Liturghii în Biserica „Sfântul Antonie cel Mare“ - Curtea Veche
Părintele Patriarh Daniel a scos în evidenţă cuvintele Dreptului Simeon adresate părinţilor Mântuitorului Hristos. De aici aflăm că Fiul lui Dumnezeu „nu vine în lume doar pentru poporul lui Israel, ci El este o «lumină descoperită neamurilor şi slavă poporului lui Israel». El este o lumină, o revelaţie care cuprinde toată umanitatea. Dreptul Simeon lărgeşte orizontul de lumină al profeţiei lui, profeţind, nu numai confirmând profeţiile marilor prooroci ai Vechiului Testament, prin cuvintele adresate Fecioarei Maria şi Dreptului Iosif. A profeţit că Pruncul Iisus va polariza poporul iudeu între cei ce-L primesc şi cei ce-L resping. Va fi spre căderea şi ridicarea multora. Cine sunt cei care cad? Cei care nu cred. Şi cine se ridică? Cei care cred în Dumnezeu şi se lasă ridicaţi de El“. Maicii Domnului îi spune «iar prin sufletul tău va trece sabie», ceea ce înseamnă că a profeţit durerile mamei care vede cu propriii săi ochi moartea Fiului Său, răstignirea pe Cruce a Mântuitorului Iisus Hristos. Trei mari lumini se desprind din cuvintele Dreptului Simeon. „În primul rând, că Iisus Hristos este Lumină descoperită şi neamurilor, nu numai slavă pentru poporul ales. În al doilea rând, că El va stârni controverse, El va pune lumea care îl ascultă în starea de a se hotărî dacă este pentru sau contra, dacă-şi schimbă viaţa şi dobândeşte Împărăţia Cerurilor, sau pierde şansa mântuirii. Când spune că El va fi «spre ridicarea şi căderea multora», nu mai există neutralitate, nu mai este dată posibilitatea indiferenţei la întâlnirea cu Hristos, ci pentru sau contra. Îl primim în credinţă şi dobândim viaţă veşnică, sau ignorăm lumina adusă de El şi rămânem în întunericul lipsei de comuniune eternă. Iar în al treilea rând, suferinţa Maicii Domnului arată taina Crucii lui Hristos ca taină a Crucii răsfrântă asupra mamei care naşte Pruncul şi se identifică cu durerea Lui. Dreptul Simeon nu este doar un om evlavios, ci un om prin care se exprimă Duhul Sfânt, mărturisind lucrarea dumnezeiască, mântuitoare prin Mesia, Pruncul Iisus“, a mai spus Preafericirea Sa. Aducerea lui Hristos la templu, la 40 de zile de la naştere, confirmă simbolismul templului, căci templul a fost construit pentru a-L profetiza, a-L prevesti, a-L preînchipui pe El. „Şi deci era în templu Cel ce era Templul lui Dumnezeu, Dumnezeu făcut om“. Taina Întâmpinării Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos la templu arată şi taina legăturii dintre Biserica cea Veche, cum este numită în rugăciunile noastre, şi Biserica Nouă, Biserica lui Hristos. Templul era o pregătire pedagogică spre taina Bisericii. „În toată viaţa noastră suntem chemaţi, ca şi Dreptul Simeon, să primim, să întâmpinăm pe Hristos în sufletul nostru, în casa noastră; această întâmpinare se face mai ales când ascultăm cuvântul Evangheliei, când ne împărtăşim cu Sfintele Taine, când primim în casă preotul care binecuvintează locuinţa. Toate acestea sunt întâmpinări ale lui Hristos de către noi. Iar când ne împărtăşim noi cu El, din Sfânta şi Dumnezeiasca Euharistie, ne întâmpină Hristos în Împărăţia Cerurilor“, a mai spus Preafericitul Părinte Daniel.