Înălţarea Sfintei Cruci cinstită de bănăţeni

De praznicul Înălţării Sfintei Cruci, mai multe mănăstiri şi schituri din Mitropolia Banatului şi-au sărbătorit hramul. Cu acest prilej, au fost săvârşite Sfinte Liturghii arhiereşti la mănăstirile Feredeu, din Arhiepiscopia Aradului, şi Cebza, din Arhiepiscopia Timişoarei.

Sărbătorirea praznicului Înălţării Sfintei Cruci la Mănăstirea Feredeu din Arhiepiscopia Aradului a început în ziua de ajun, când credincioşii au venit în număr mare pentru a face pelerinajul „Drumul Crucii“, cu popasuri la cele 14 cruci aşezate la o anumită distanţă şi care, prin icoanele înălţate pe acestea, exprimă calvarul Mântuitorului pe drumul spre Golgota, calvar care devine modelul crucii mântuitoare a fiecărui pelerin. Apoi, pelerinii au participat la slujba de Priveghere, oficiată în Paraclisul Înălţării Sfintei Cruci de la mănăstirea din deal. Programul slujbelor a continuat a doua zi dimineaţa, când pelerinii au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie, avându-l în mijlocul lor pe Întâistătătorul Arhiepiscopiei Aradului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Timotei, înconjurat de un sobor de preoţi. La momentul cuvenit, chiriarhul a rostit cuvântul de învăţătură sub titlul „O zi cu tâlcuire ziditoare“, adică ziua Domnului, amintind jertfa Sa pe Cruce, totodată şi biruinţa prin Înviere. Potrivit citirilor praznicului (I Cor. 1; Ioan 19), calendarul arată praznicul chiar în ziua duminicii, el însă privind şi Vinerea Mare, pătimirea Mântuitorului pentru oameni ca aceştia să biruiască cu el moartea, dobândind viaţă veşnică. Chiriarhul a subliniat legătura dintre Cruce şi Înviere, exemplificând prin imnografia bisericească mai ales imnul „Învierea lui Hristos văzând…“, evidenţiind istoria sărbătorii ca şi învăţătura despre înălţarea duhovnicească a credincioşilor prin Sfânta Cruce. Răspunsurile liturgice au fost date de corul bărbătesc de la Covăsânţ. După săvârşirea Sfintei Liturghii, pelerinii au avut ocazia să participe la Taina Sfântului Maslu, nu înainte ca părintele stareţ arhim. Ilarion Tăucean să mulţumească Întâistătătorului Arhiepiscopiei Aradului, în numele vieţuitorilor mănăstirii şi al soborului preoţilor slujitori, pentru prezenţa în mijlocul pelerinilor veniţi din toate colţurile ţării.

Hramul Mănăstirii Cebza

Un alt aşezământ monahal care şi-a prăznuit hramul de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este Mănăstirea Cebza, din Arhiepiscopia Timişoarei. Aici, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, într-un foişor special amenajat în faţa vechii biserici mănăstireşti din incinta cimitirului sătesc. În cadrul slujbei, ierarhul a fost înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi de la mai multe mănăstiri şi parohii din eparhie. La sărbătoarea hramului au participat enoriaşi ai Parohiei Cebza, precum şi credincioşi din localităţile învecinate şi din Timişoara. Cuvântul de învăţătură a fost rostit de protos. Serafim Grozăvescu, care a vorbit credincioşilor prezenţi despre însemnătatea slăvitului praznic în viaţa Bisericii, evidenţiind totodată cinstea şi evlavia deosebită pe care credincioşii o acordă Sfintei şi de viaţă făcătoarei Cruci, altarul de jertfă al mântuirii noastre. La finalul slujbei, Preasfinţitul Părinte Paisie Lugojanul a transmis pelerinilor veniţi la hramul mănăstirii binecuvântarea şi dragostea părintească a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, precum şi îndemnul de a cinsti această sfântă zi după rânduiala Bisericii, cu post şi rugăciune, întrucât se pomenesc Pătimirile cele mântuitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos şi Jertfa Sa pe Crucea Golgotei.

Potrivit istoricilor, aşezământul monahal de la Cebza, judeţul Timiş, are origini mult anterioare secolului al XVIII-lea. În prezent, despre trecutul acestuia mărturiseşte doar biserica de lemn din incinta cimitirului sătesc, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci“. Sfântul locaş, monument istoric, este construit din lemn, în formă de navă, cu turlă pe pronaos. Prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, Mănăstirea Cebza a fost reînfiinţată în anul 1996, fiind organizată ca aşezământ monahal pentru maici. De la redeschiderea acestuia şi până în prezent, aşezământul a cunoscut o dezvoltare deosebită, fiind construit un nou complex monahal, ce cuprinde o biserică, chilii, trapeză şi ateliere.

Praznic la Mănăstirea Partoş

Aşezământul monahal de la Partoş, judeţul Timiş, şi-a sărbătorit duminica aceasta hramul. Cu acest prilej, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei. La slujbă au luat parte credincioşi de la mai multe parohii învecinate, dornici să prăznuiască Înălţarea Sfintei Cruci în locul unde a vieţuit şi s-a nevoit în ultimii ani din viaţă Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş, ocrotitorul Banatului. La finalul slujbei a fost sfinţită o cruce de marmură, înălţată în apropierea sfântului locaş, iar apoi toţi credincioşii prezenţi s-au închinat la mormântul Sfântului Ierarh Iosif, aflat în pronaosul bisericii istorice de lemn a mănăstirii. (Protos. Iustin Popovici, George Giurgiu)