Înălțarea Sfintei Cruci sărbătorită la Catedrala Patriarhală din București

Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a reunit în rugăciune sâmbătă, 14 septembrie 2024, numeroși cre­dincioși din Capitală la Catedrala Patriarhală. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieștea­nul, Episcop-vicar patriarhal. Cei care au participat la slujbă s-au putut închina la Sfânta Cruce, care, potrivit rânduielii liturgice, a fost împodobită și așezată spre cinstire în catedrală, lângă iconostas.

În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a vorbit despre istoria sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, amintind și celelalte zile de peste an închinate Sfintei Cruci: „Există o sărbătoare la 1 august, și anume «Scoaterea Sfintei Cruci». Această sărbătoare este în amintirea procesiunii care se făcea în fiecare an la Constantinopol cu lemnul Sfintei Cruci, care era scos din tezaurul Palatului imperial, unde era ținută pentru siguranță și adusă în Catedrala «Sfânta Sofia», iar de acolo era purtată timp de două săptămâni, până la praznicul Adormirii Maicii Domnului, în toate cartierele capitalei Imperiului Bizantin. Există în Sfântul și Marele Post al Paștilor o mare sărbătoare, și anume Duminica a treia, numită a Sfintei Cruci. Această sărbătoare amintește de momentul în care, la începutul secolului al 8-lea, Patriarhul Ioan al 5-lea al Ierusalimului a oferit un fragment din Sfânta Cruce bisericii din Apameea. Această duminică ne aduce aminte și de chemarea Mântuitorului Iisus Hristos, pe care trebuie să o aplicăm mai ales în vremea Postului Mare: «Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie». Cea de-a patra sărbătoare este ziua de 7 mai, în care pomenim Arătarea Sfintei Cruci, o sărbătoare la fel de veche, din secolul al 4-lea, care ne amintește de faptul că după Paștile anului 351, în timpul împăratului Con­stan­țiu, s-a arătat la Ierusalim vreme de o săptămână o cruce luminoasă, care se întindea de pe Muntele Golgotei până pe Muntele Măslinilor, arătare care este menționată de mulți contemporani, printre care și de Sfântul Chiril, Episcopul Ierusalimului”.

De asemenea, ierarhul a subliniat și sensul duhovnicesc al sărbătorii din data de 14 septembrie. „Astăzi cinstim în mod deosebit iubirea nemărginită a lui Dumnezeu Tatăl pentru lumea pe care a zidit-o. Cinstim, de asemenea, iubirea infinită și smerită a Mântuitorului Iisus Hristos, care de bunăvoie se dă pe Sine jertfă de mântuire pentru noi, pe noul altar al Legii celei Noi, care este Sfânta Cruce. (...) Creștinii au cinstit încă de la început Sfânta Cruce pentru că ea exprimă în modul cel mai deplin iubirea nesfârșită a lui Dumnezeu pentru lume și iubirea jertfelnică și smerită a lui Iisus pentru mântuirea celor pentru care a fost trimis”, a spus Prea­sfinția Sa.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.