Aspecte din opera teologică, științifică și literară a celui care a fost iubitor de carte, de Biserică și de neam, dar și profunzimea sufletului vrednicului arhiereu al Bisericii lui Hristos, primul Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, au fost aduse la lumină și în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Simpozionului național „Valori perene în creația Mitropolitului Bartolomeu Valeriu Anania”.
Începutul „Anului Constantin Brâncuși” la Academia Română
Aula Academiei Române a devenit miercuri, 28 ianuarie, spațiul unei profunde reflecții asupra personalității și artei geniului brâncușian, găzduind Simpozionul „Când arta îmbrățișează medicina - Ecorșeul și lucrările de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși”. Manifestarea a marcat deschiderea oficială a evenimentelor dedicate anului 2026 - „Anul Constantin Brâncuși”, în cadrul căruia se celebrează un secol și jumătate de la nașterea consacratului sculptor român.
Lucrările simpozionului au fost deschise de către acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a evidențiat semnificația evenimentului și legăturile istorice ale sculptorului cu forul academic.
„Constantin Brâncuși a fost ales, post-mortem, membru al Academiei Române. În cazul sesiunii speciale de astăzi, care deschide în cadrul Academiei «Anul Brâncuși» - pentru că vor fi mai multe manifestări -, avem încă un motiv în plus pentru a-l sărbători la Academie: profesorul Dimitrie Gerota, cu care a colaborat în tinerețe, a fost membru corespondent al Academiei Române [...]. A vorbi astăzi despre Constantin Brâncuși înseamnă a vorbi despre cultura românească, despre moștenirea din cultura românească și nu numai despre arta cultă, ci, în general, despre felul în care arta populară e sursă de inspirație pentru arta cultă, unde, de altfel, putem vorbi și în cazul lui George Enescu, și în cazul lui Eminescu și al tuturor creatorilor de mare anvergură”, a spus acad. Ioan-Aurel Pop.
Simpozionul a reunit perspective interdisciplinare valoroase, oferite de personalități marcante ale culturii și științei contemporane. Astfel, dr. Doina Lemny de la Muzeul Național de Artă Modernă - Centre Pompidou din Paris a explorat evoluția sculptorului de la crearea unei viori din scândurile unei cutii de transportat portocale la realizarea celebrului ecorșeu, în prezentarea intitulată „Brâncuși: de la acordurile viorii la armonia corpului uman”; prof. univ. dr. Cristian Velescu, de la Universitatea Națională de Arte din București, a prezentat tema „Ecorșeul lui Brâncuși și cultura clasică: repercusiuni asupra stilisticii brâncușiene”; Sever Voinescu, redactor-șef al Revistei „Dilema”, a susținut lucrarea „Brâncuși - arta și mușchii”; lect. univ. dr. Elena Dumitrescu, de la Universitatea Națională de Arte din București, a susținut prelegerea „Ecorșeul Brâncuși - Gerota între creația artistică și rigoarea anatomică II”; prof. univ. dr. Andy Chirculescu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a prezentat auditoriului tema „Ecorșeul Gerota - Brâncuși și școala de anatomie de la București”; acad. Irinel Popescu, inițiatorul simpozionului, a încheiat seria cu prezentarea „Dimitrie Gerota - anatomist și chirurg de renume mondial, mecena și mentorul lui Brâncuși”.



.jpg)
