În Cimitirul „Eroii Revoluției” din Capitală au fost pomeniți sâmbătă, 21 decembrie 2024, martirii din decembrie 1989. Slujba Parastasului a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul,
Întâlnire în memoria „Rugului Aprins“
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti a organizat marţi, 26 februarie, sub îndrumarea pr. lect. dr. Gheorghe Holbea, o seară în memoria grupului de intelectuali ai „Rugului Aprins“ de la Mănăstirea Antim.
Evenimentul intitulat „Seara «Rugul Aprins»“ s-a desfăşurat în cadrul Cenaclului „Sfântul Simeon Noul Teolog“ al facultăţii, în Amfiteatrul „Dumitru Stăniloae“, şi a debutat prin intonarea rugăciunii „Apărătoare Doamnă“ de către cei prezenţi. După deschidere, publicul a urmărit primul episod din filmul documentar „Rugul Aprins“, realizat de Cristina Chirvasie în cadrul emisiunii „Universul Credinţei“, TVR, în care a fost evidenţiată mişcarea cultural-religioasă de la Mănăstirea Antim. Părintele Gheorghe Holbea, prodecan al Facultăţii de Teologie „Justinian Patriarhul“ din Bucureşti (foto), a menţionat că „Seara «Rugul Aprins»“ se încadrează într-un ciclu de „seri de priveghere“ care au început anul trecut cu evocarea poetului Ioan Alexandru şi au continuat cu Nicolae Steinhardt, Mircea Vulcănescu, Constantin Brâncuşi. „Această seară a fost dedicată grupului de intelectuali ai «Rugului Aprins» de la Mănăstirea Antim, deoarece întotdeauna a existat o problemă în ceea ce priveşte apropierea intelectualilor, a laicilor de cler şi această aşezare a intelectualilor în Biserică. «Rugul Aprins» este o înflorire a idealului isihast, la începutul comunismului, într-o perioadă ateistă, de prigoană, în România. «Rugul Aprins» apare într-un context istoric destul de tulburat; vorbim despre prăbuşirea unei întregi lumi, despre răsturnarea valorilor, despre omul nou al societăţii ateiste. Regimul totalitar comunist dorea să pună în practică o demonică inginerie, o inginerie umană care năzuia să schimbe fiinţa umană în ontologia sa printr-un control dur al minţii şi al sufletului. Anticipând amploarea acestei drame umane, în mediile intelectuale ale Bucureştilor anilor 1940 s-a structurat urgenţa regăsirii fundamentelor ultime ale fiinţei umane, prin mişcarea de iradiere duhovnicească, autointitulată «Rugul Aprins»“, a spus pr. lect. Gheorghe Holbea.
În cadrul evenimentului au mai vorbit pr. lect. Stelian Ionaşcu, poeta Liliana Ursu şi eseistul, etnologul şi teologul Costion Nicolescu şi au recitat poezii actorii Mihai Cafriţa, Tomi Cristin, Cerasela Popescu şi Ana Calciu. Seara a fost încununată de prezenţa solistei Ileana Machidon, care a interpretat doine populare româneşti, a interpretului Grigore Miron şi a corului Bisericii „Precupeţii Noi“, care au cântat melodii cu caracter religios. Seara „Rugul Aprins“ a fost încheiată de Grupul vocal „Sfântul Ştefan cel Mare“ al studenţilor Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.