Întrunire aniversară și sesiune omagială dedicată lui Nicolae Iorga la Academia Română

Cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țării, Academia Română, a sărbătorit ieri, 31 martie 2021, în sesiunea solemnă a Adunării Generale, împlinirea a 155 de ani de la înființare. În cadrul întrunirii aniversare, desfășurată online, condusă de academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a avut loc și sesiunea omagială „Nicolae Iorga - 150 de ani de la nașterea marelui om de cultură”.

În alocuțiunea rostită în deschiderea evenimentului dedicat evocării savantului român, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a rememorat contribuția profesorului Nicolae Iorga la viața culturală și politică a României. „Nicolae Iorga a creat și condus reviste. De la «Sămănătorul» și «Neamul românesc» până la revista istorică «Revue Historique du Sud-Est Européen», Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. A creat mișcări ca Sămănătorismul; instituții - de la Școala Română din Paris și Casa Română din Veneția la Universitatea Populară de la Vălenii de Munte. Toate acestea le-a făcut până când a devenit el însuși o instituție. Viața și opera sa l-au determinat pe un critic destul de sever, George Călinescu, să-l declare, totuși, drept «Voltaire al României», ceea ce nu este deloc măgulitor, ci este realist și concordant cu adevărul. Nicolae Iorga a fost un om a cărui vigoare nu a fost niciodată depășită în profesiunea de istoric. Dincolo de contingent și de cotidian, opera lui Nicolae Iorga străbate timpul, adică demonstrează la modul sublim, cum spuneau anticii, că arta este lungă, iar viața este scurtă - «Ars longa, vita brevis»”, a spus acad. Ioan-Aurel Pop.

În continuare, acad. Victor Spinei, vicepre­ședinte al Academiei Române, a vorbit despre perenitatea operei lui Nicolae Iorga, precum și despre efortul și inițiativele sale inovatoare de cercetare a istoriei. „Dincolo de investigarea critică a izvoarelor, magistrul recomanda încercarea de a se decripta ființa umană reflectată în vechile documente paralel cu urmărirea cursului principal al evenimentelor istorice.

 El prevenea asupra complexității fenomenelor și a iluziei că se poate tinde spre o cunoaștere exhaustivă a fenomenelor din trecut. Conștient de limitele domeniului, și-a subsumat întreaga energie și toate disponibilitățile intelectuale eforturilor de a acumula, clarifica, explica, cu o devoțiune exemplară pentru profesiune și pentru statutul său cărturăresc, cu o pasiune ardentă neostenită, întreținută obstinat de aspirația de a accede spre adevărul cel mai pur. (…) Se cuvine a notifica faptul că nici unul din reprezentanții scrisului istoric românesc, și poate nici al celui mondial, nu a acumulat atâtea cunoștințe savante. Nici unul nu a dispus de o forță de reverberație a ideilor și conceptelor asupra umanității atât de profundă și dinamică”, a spus acad. Victor Spinei.

O alocuțiune a fost rostită și de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al aceleiași insti­tuții, care a prezentat personalitatea multivalentă a istoricului, subliniind și demersurile de promovare a patrimoniului cultural. „De la detalii grăitoare la orizonturi largi, Nicolae Iorga a lăsat posterității, și în domeniul istoriei artei, o moștenire spre care vom întoarce mereu privirea.

Uriașul român venit pe lume acum un secol și jumătate a întemeiat și aici direcții de cercetare, dezvăluind, o spune chiar el în «O viață de om așa cum a fost», «caracterul și prețul uneia dintre cele mai frumoase și nobile creațiuni ale geniului național»”, a precizat acad. Răzvan Theodorescu.

De asemenea, dr. Octavian Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, a vorbit despre cercetările savantului asupra istoriei Bazinului Pontic.

Academia Română, înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, reuneşte personalităţi consacrate cu realizări notabile din domeniile ştiinţelor, literelor și artelor.