Invitaţi de marcă, la Simpozionul internaţional „Dumitru Stăniloae“

La Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi au avut loc, săptămâna trecută, lucrările Simpozionului internaţional „Dumitru Stăniloae“, ediţia I. Pe parcursul celor trei zile ale manifestării, profesori universitari, teologi şi sociologi de renume din ţară şi străinătate au dezbătut tema „Laicii şi misiunea creştină: realitate istorică, vocaţie personală, necesitate eclezială“.

 

Cu prilejul Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi al Anului comemorativ al părintelui Dumitru Stăniloae, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei au organizat, între 23 şi 25 mai 2013, Simpozionul internaţional „Dumitru Stăniloae“, ediţia I. Evenimentul a debutat joi după-amiază în Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului eparhial Iaşi, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. După cuvântul de deschidere al pr. prof. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie din Iaşi, au urmat mesajul rostit de reprezentantul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, prof. univ. dr. prorector Dumitru Luca, şi cuvântul Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei, intitulat „Preoţia împărătească sau slujirea laicilor în Biserică“. Prezentarea susţinută de IPS Teofan a arătat care sunt diferenţele de slujire din Biserica noastră: „Pentru a desemna slujirea laicilor în Biserică, Sfânta Scriptură foloseşte cuvinte ca «seminţie aleasă, preoţie împărătească, neam sfânt, popor agonisit de Dumnezeu» sau «împărăţie, preoţi ai lui Dumnezeu şi Tatăl». Între cele două categorii de preoţi în Biserică, membrii preoţiei universale şi membrii preoţiei sacramentale, nu există o diferenţă de ordin «antropologic», după cum spune teologul grec Panayotis Nellas, ci o diferenţă de slujire, diferenţă care presupune o «responsabilitate», nu «un privilegiu». Atât membrii preoţiei sacramentele, cât şi cei ai preoţiei universale fac parte din aceeaşi Biserică, sunt răspunzători, chiar dacă cu responsabilităţi diferite, pentru viaţa acesteia. «În felul acesta - spune părintele Dumitru Stăniloae despre credincioşii laici - toţi sunt preoţi şi jertfe în Biserică, toţi sunt învăţători şi călăuzitori spre mântuire ai lor şi ai altor credincioşi apropiaţi, sau şi ai altor oameni, dar fără o răspundere formală pentru comunitatea bisericească». 

 

Asumarea unor responsabilităţi diferite nu înseamnă superioritate pretinsă de unii - membrii preoţiei sacramentale - şi inferioritate acceptată de alţii - membrii preoţiei universale. Sfântul Apostol Pavel foloseşte imaginea trupului omenesc pentru a face înţeleasă realitatea bisericească: un singur trup, alcătuit din mai multe mădulare între care însă există perfectă armonie. (...) Dacă fiecare membru al Bisericii îşi are darul său, izvorât din lucrarea aceluiaşi Duh Sfânt, aceasta nu înseamnă, în acelaşi timp, că există o nivelare, o egalizare a darurilor. Tocmai diversitatea darurilor face ca posesorii acestora să aibă locul lor bine definit în cadrul corpului eclesial. Această realitate o subliniază Apostolul Pavel chiar atunci când descrie Biserica după imaginea trupului omenesc: «Iar voi sunteţi trupul lui Hristos şi mădulare fiecare în parte. Şi pe unii i-a pus Dumnezeu, în Biserică: întâi apostoli, al doilea prooroci, al treilea învăţători; apoi pe cei ce au darul de a face minuni; apoi darurile vindecărilor, ajutorările, cârmuirile, felurile limbilor (...)» . Aşadar, există o ierarhizare între mădularele trupului Bisericii, şi aceasta este dublă: cea sacramentală şi cea a harismelor, a lucrărilor“. 

Spre finalul cuvântului, IPS Teofan a menţionat câteva concluzii şi soluţii privitoare la tema simpozionului: „Slujirea laicului în Biserică se confruntă uneori cu problema neimplicării sale în viaţa Bisericii sau inexistenţa unui cadru propice pentru o asemenea implicare. Esenţial este ca laicul să tindă continuu spre a deveni viu, prezent, participant conştient la viaţa Bisericii. Aceasta nu se poate realiza din afară, prin principii, programe, norme impuse şi nici la nivel de masă. Problema se reduce la cum se raportează laicul la Biserica din care face parte, cum se raportează la darurile sale. Dacă această raportare este corectă, locul laicului în Biserică este descoperit de acesta şi darurile devin slujire a lui Dumnezeu şi a semenilor. Un rol aparte, foarte important, în această privinţă îl au episcopii şi preoţii şi anume capacitatea de a se raporta ei înşişi în mod concret la Dumnezeu, la Biserică şi la lume, în general; crearea unui spaţiu propice pentru prezenţa, uneori provocatoare şi incomodă, a laicilor în viaţa Bisericii. Totul, atât în viaţa laicului, cât şi a episcopului sau preotului, porneşte de la experienţa personală a raportării conştiente, smerite şi curajoase la Dumnezeu. (...) Se poate mărturisi că numai printr-o tendinţă continuă de aşezare reală, adică cu frică, credinţă şi dragoste a creştinului, preot sau episcop, sau a creştinului laic în faţa lui Dumnezeu, fiecare îşi găseşte locul în Biserica lui Hristos şi dispare graniţa despărţitoare dintre membrii aceleiaşi Biserici“.

 

În continuare, a urmat cuvântul prof. dr. Rémi Gounelle, decanul Facultăţii de Teologie Protestantă din Strasbourg, care a prezentat lucrarea „Responsabilitatea laicilor. Reforma şi Sfinţii Părinţi“, în care a vorbit despre viziunea protestantă a slujirii în Biserică.

 

După sesiunea de deschidere a lucrărilor, participanţii la simpozion au participat în Aula Bibliotecii Centrale Universitare din Iaşi la un concert de muzică religioasă, susţinut de Corul bărbătesc „Mitropolitul Iosif Naniescu“. Cu această ocazie, a fost lansat şi CD-ul aniversar „Să mulţumim Domnului“, ce cuprinde selecţiuni din concertele susţinute de corul ieşean în cei cinci ani de activitate.

Lucrările simpozionului au continuat vineri dimineaţă, în „Sala Coloanelor“ a Facultăţii de Teologie ieşene, cu prezentările diaconului Andrey Kuraev din Rusia, ale teologilor David Bouma din Cehia şi Pablo Argarate din Austria, cea a părintelui prorector Gheorghe Popa, a profesorului Dan Chiţoiu de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi, precum şi a profesorilor de la Facultatea de Teologie din Iaşi, şi a reprezentanţilor celorlalte facultăţi de teologie din ţară prezente la eveniment.

 

Sâmbătă, 25 mai 2013, în cadrul simpozionului, au vorbit, printre alţii, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, şi dr. Pavel Chirilă de la Asociaţia „Christiana“. În următoarea perioadă, toate prezentările susţinute în cadrul manifestării ştiinţifice vor fi incluse într-un volum. Prima ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae“ s-a încheiat cu un pelerinaj al participanţilor la cele mai cunoscute mănăstiri din Arhiepiscopia Iaşilor.