IPS Arhiepiscop Irineu, la Adunarea Generală a Asociaţiunii ASTRA

Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, la invitaţia comunităţii astriste din România, a luat parte la cea de-a 109-a Adunare Generală a membrilor acesteia, desfăşurată în acest an la Reghin, în Sala mare a Casei Municipale de cultură „Dr. Eugen Nicoară“. În debutul manifestării, un grup coral al preoţilor din Reghin a intonat Imnul Naţional şi Imnul Asociaţiunii ASTRA. Lucrările, coordonate de către prof. univ. dr. Dumitru Acu, preşedintele Asociaţiunii ASTRA, au început cu susţinerea de alocuţiuni din partea membrilor prezidiului.

Susţinut de Primăria Municipiului Reghin şi de Consiliul Local Reghin, în colaborare cu Despărţământul ASTRA Reghin, evenimentul a fost unul de amploare; ultima adunare generală care s-a ţinut la Reghin, sub egida Asociaţiunii ASTRA, a avut loc în anul 1925.

Cea de-a 109-a Adunare Generală a reunit reprezentanţi ai despărţămintelor ASTRA din întreaga ţară şi personalităţi marcante ale culturii româneşti care au contribuit la conservarea şi îmbogăţirea patrimoniului literar şi cultural românesc.

În cuvântul său, IPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Cunoaştem bogata activitate a Asociaţiunii ASTRA, desfăşurată pe diverse planuri, de la cel literar, artistic şi istoric până la cel etnografic, economic şi sportiv. Prin toate acestea, ea a contribuit imens la formarea conştiinţei naţionale, la stimularea creaţiei originale şi la creşterea standardului de sănătate fizică, morală şi spirituală. Uimiţi de apostolatul prestat de către oameni din toate păturile sociale, zic şi eu cu Sfântul Mitropolit Andrei Şaguna: «Zelul nostru pentru Asociaţiune să nu scadă!». Privind la activitatea ASTREI, suntem chemaţi să luptăm pentru prosperitatea tuturor românilor, având drept arme credinţa în Dumnezeu şi iubirea pentru etosul românesc“.

Prima conducere a Asociaţiunii ASTRA a fost formată din preşedintele Andrei Şaguna, vicepreşedintele Timotei Cipariu şi secretarul Gheorghe Bariţiu. Despărţământul Reghin al ASTREI a luat fiinţă în anul 1874, având în frunte intelectuali luminaţi, animaţi de dragoste de neam şi cultură.

În scurt timp, Despărţământul Reghin a devenit unul din cele mai active din ţară, a favorizat pătrunderea cărţii, a ziarelor, înfiriparea corurilor, dezvoltarea învăţământului şi a bibliotecilor, care s-au impus ca o necesitate a timpului. Cartea a devenit astfel, alături de presă, prin intermediul activităţilor astriste, principalul mijloc de răspândire a cunoştinţelor şi a ideilor vremii. (Arhid. Liviu Stanciu)