IPS Nicolae, în slujba oamenilor şi a Bisericii

La 4 martie 2011 s-au împlinit 49 de ani de la întronizarea episcopului Nicolae Corneanu în scaunul de Mitropolit al Banatului şi Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului. Mitropolitul Nicolae Corneanu este un ierarh de înaltă ţinută morală şi academică, creator al unei opere impresionante, o personalitate marcantă a Bisericii şi a societăţii contemporane, un om de o exemplară bunătate şi evlavie, dăruit cu trup şi suflet misiunii sale.

Născut la 21 noiembrie 1923 în Caransebeş, din părinţii Elena (născută Oprea) şi Liviu, preot la Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul", Nicolae Corneanu urmează cursurile cunoscutului Liceu "Traian Doda" în oraşul natal, din clasa I şi până la obţinerea diplomei de bacalaureat în 1942, apoi se înscrie la Facultatea de Teologie din Bucureşti (1942-1946), fiind concomitent şi student al Facultăţii de Filosofie, apoi al celei de Litere, Secţia filologie clasică (1946-1948).

Orientat către vocaţia sacerdotală prin modelul tatălui şi al unchiului său, pasionat de patristică, filosofie şi limbi clasice, tânărul licenţiat în teologie se înscrie la doctorat, iar la 30 iunie 1949, la vârsta de numai 26 de ani, susţine deja teza cu titlul "Viaţa şi petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creştin pe Valea Nilului", sub coordonarea ştiinţifică a renumitului patrolog Ioan G. Coman, creatorul unei noi discipline "patristica străromână", cu care se va afla permanent în relaţii de colaborare şi prietenie.

Chiar în perioada studiilor, tânărul teolog Nicolae Corneanu este hirotonit diacon necăsătorit (1943) pe seama Catedralei episcopale din Caransebeş de către episcopul Veniamin Nistor, în acelaşi an fiind numit profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeş, unde va funcţiona de la 1 aprilie 1947 şi până la 1 septembrie 1948.

Din păcate, imediat după instaurarea regimului comunist-ateu, Episcopia Caransebeşului şi Academia Teologică au fost desfiinţate, diaconul profesor Nicolae Corneanu primind ascultări pe linie administrativ-bisericească. Astfel, în anul 1949 este numit secretar eparhial, apoi referent principal la Centrul Eparhial din Timişoara, iar în perioada 1952-1956 funcţionează în calitate de consilier cultural la Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului.

Pregătirea teologică de excepţie, precum şi numeroasele articole şi studii pe teme patristice publicate în foile şi revistele bisericeşti, încă din primul an de studenţie, îl recomandă însă pe diaconul Nicolae Corneanu pentru continuarea activităţii didactice, astfel că, în anul 1956, este numit profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, unde predă greaca şi franceza până la 1 martie 1959, când devine conferenţiar universitar la Catedra de îndrumări misionare a Institutului de Grad Universitar din Sibiu, în această calitate predând teologia simbolică şi limba greacă.

4 martie 1962, ales ca Mitropolit al Banatului

În 1960, diaconul Nicolae Corneanu primeşte hirotonia întru preot, iar la 15 decembrie, acelaşi an, Colegiul Electoral Bisericesc îl alege episcop al Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului. Peste un an şi o lună, respectiv la 17 februarie 1962, acelaşi Colegiu Electoral Bisericesc îl alege în scaunul vacant de Arhiepiscop al Timişoarei şi Caransebeşului şi Mitropolit al Banatului. Instalarea noului mitropolit s-a făcut duminică, 4 martie 1962, în Catedrala mitropolitană din Timişoara, de către patriarhul Justinian Marina şi alţi membri ai Sfântului Sinod, în prezenţa multor preoţi şi credincioşi din Banat. În cuvântarea rostită cu acest prilej, Înalt Preasfinţia Sa spunea: "În clipele acestea solemne fac juruinţă în faţa lui Dumnezeu şi a voastră de a nu precupeţi nimic întru îndeplinirea tuturor îndatoririlor ce-mi revin ca arhiereu, îndrumător şi conducător al turmei duhovniceşti ce mi s-a dat spre păstorire, aşa încât să pot spune mereu, ca altădată Cel căruia ne închinăm: "pe cei ce mi i-ai dat ş…ţ astfel i-am păzit că n-a pierit nici unul dintre ei"".

Activitatea publicistică

Devenit Mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu valorifică pregătirea teologică şi culturală de excepţie şi cunoştinţele în domeniul limbilor clasice - greaca şi latina - dobândite în anii de studii, pentru continuarea activităţii ştiinţifice şi de cercetare în domeniul Teologiei şi mai ales al vechii literaturi creştine. Astfel, a tradus din limba greacă cunoscuta lucrare "Scara Raiului" şi "Viaţa Fericitului Pahomie", fiind, totodată, iniţiatorul şi coordonatorul colecţiei "Comorile pustiei", ce apare în cadrul Editurii Anastasia. Pe lângă articolele, studiile, traducerile, comunicările şi recenziile publicate şi susţinute de-a lungul anilor, Înalt Preasfinţitul Nicolae a contribuit la dezvoltarea studiilor patristice româneşti cu câteva volume extrem de importante, care pun în lumină gândirea, spiritualitatea, psihologia, istoria, sociologia, poezia şi filologia patristică: "Studii patristice. Aspecte din vechea literatură patristică", Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1984; "Patristica mirabilia. Pagini din literatura primelor veacuri creştine", Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1987; "Miscelaneea patristica", Editura Amarcord, Timişoara, 2001; "Farmecul scrierilor patristice", Editura Anastasia, Bucureşti, 2002; "Patristica-filosofia care mângâie", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2004.

Spre a pune la îndemâna preoţilor materiale omiletice, Înalt Preasfinţia Sa a întocmit de-a lungul anilor nenumărate predici, pe care le-a publicat în revistele "Mitropolia Banatului", "Mitropolia Ardealului", "Telegraful Român" de la Sibiu, "Vestitorul" din Paris, în volumele "Ieşit-a semănătorul", Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1974, şi "Popasuri duhovniceşti de la Crăciun la Paşti", Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 2001, în acelaşi scop fiind făcute şi unele traduceri. Tot cu osteneala şi purtarea de grijă a Mitropolitului Nicolae a apărut "Culegerea de predici" la cununii şi înmormântări, apărută la Editura Mitropoliei Banatului, Timişoara, 1984.

Înalt Preasfinţia Sa este totodată şi coordonator al lucrării "Ortodoxia românească", Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1992.

Relaţii de bună frăţietate cu celelalte culte

Mitropolitul Nicolae Corneanu este cunoscut însă în lumea teologică internaţională şi datorită implicării sale în mişcarea ecumenică, a deschiderii pe care o arată faţă de celelalte culte şi a dialogului permanent cu toate confesiunile creştine din Banat şi cu comunitatea israelită. Ierarhul bănăţean promovează, de peste 40 de ani, un ecumenism practic bazat pe întâlniri de rugăciune şi pe organizarea de către reprezentanţii tuturor confesiunilor a unor acţiuni comune menite să promoveze cunoaşterea şi mărturisirea Evangheliei în ziua de azi. Contribuţia sa remarcabilă la mişcarea ecumenică modernă şi mai ales articolele, studiile, traducerile şi comunicările ştiinţifice publicate în ţară şi în străinătate îl situează pe "eruditul bănăţean" în rândul teologilor, savanţilor şi ecumeniştilor de talie internaţională, cercetările sale în domeniul literaturii şi spiritualităţii patristice fiind răsplătite prin alegerea ca membru al "Asociaţiei Internaţionale de Studii Patristice" din Paris.

Activitatea pastoral-misionară, filantropică şi administrativă

Activitatea teologică, ştiinţifică, culturală şi ecumenică a Mitropolitului Nicolae Corneanu este dublată de una la fel de bogată pe plan pastoral-misionar, filantropic şi administrativ-gospodăresc. Astfel, sub înţeleapta arhipăstorie a ierarhului bănăţean, au primit darul hirotoniei sute de preoţi şi au fost încadraţi la parohie - înainte de 1989 - preoţi foşti deţinuţi politici, au fost construite ori renovate nenumărate biserici, unele monument istoric, case parohiale, a fost reamenajată clădirea Centrului Eparhial, s-a construit o clădire nouă pentru Seminarul Teologic de la Caransebeş şi pentru tipografia eparhială, unde au fost tipărite până în prezent valoroase cărţi din domeniul teologiei şi nu numai, s-au înfiinţat aşezăminte monahale şi s-au organizat colecţii de artă veche bisericească (la Timişoara, Lugoj şi Reşiţa), au fost trimişi la studii teologice în ţară şi străinătate numeroşi tineri, a fost înfiinţat Studioul de Radio "Învierea", Liceul Teologic din Timişoara şi Facultatea de Teologie de aici şi s-a dezvoltat Sectorul de asistenţă socială al eparhiei, în cadrul căruia funcţionează azi cantine sociale, aşezăminte pentru persoane traficate şi copii seropozitivi, case de tip familial.

Recunoaştere pe plan naţional şi internaţional

Datorită acestor multiple realizări, Mitropolitul Nicolae Corneanu a fost ales membru de onoare al Academiei Române, la 10 noiembrie 1992, în acelaşi an devenind şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către Institutul Protestant din Cluj-Napoca (1978), Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad (2003), Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara (2003), Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului (2003) şi Universitatea de Vest din Timişoara (2003), fiind totodată şi preşedinte de onoare a numeroase fundaţii şi societăţi.

Oraşele bănăţene Timişoara, Lugoj şi Caransebeş i-au conferit titlul de "Cetăţean de onoare", iar Grupul pentru Dialog Social i-au oferit premiul "Pentru întreaga viaţă închinată adevărului, dreptăţii şi libertăţii" (1997). În anul 2000 i se conferă ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Cruce al Preşedinţiei României, iar în anul 2005 este nominalizat de Departamentul de Stat SUA ca "personalitate de excepţie a României contemporane".

Aşadar, Mitropolitul Nicolae Corneanu este un ierarh de înaltă ţinută morală şi academică, creator al unei opere ştiinţifice impresionante, care aşteaptă încă să fie analizată şi sistematizată, o personalitate marcantă a Bisericii şi societăţii contemporane, un om de exemplară bunătate şi evlavie, dăruit cu trup şi suflet misiunii sale şi un savant de talie naţională ale cărui studii au şi vădit interes internaţional.