IPS Serafim, la biserica-şantier din Mannheim

Parohia Ortodoxă Română "Învierea Domnului" Mannheim, sub jurisdicţia Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania, Europa Centrală şi de Nord, a fost înfiinţată la data de 8 iunie 1997 de un grup de credincioşi ortodocşi, la iniţiativa teologilor Ioan şi Maria-Marinela Popescu. Dorinţa înfiinţării unei parohii la Mannheim era veche, fapt pentru care comunitatea românească aducea de la Paris o dată pe lună câte un preot ortodox pentru slujirea Sfintei Liturghii.

Comunitatea românească din Mannheim a crescut după cel de-al II-lea Război Mondial prin refugiaţii politici, apoi prin studenţii veniţi la Heidelberg şi Mannheim, iar în ultimele decenii prin casătorii şi prin cei veniţi cu contracte de muncă, aşa cum a explicat părintele Ioan Popescu: "Comunitatea românească pe care o păstoresc începând cu anul 1997, în Mannheim, şi cu anul 1999, în Heidelberg, este una din cele mai numeroase comunitaţi româneşti din sudul Germaniei, în zona Rhein -Neckar, la punctul de confluenţă a trei landuri germane puternic industrializate: Baden-Württemberg, Hessen şi Rheinland-Pfalz".

Oraşul Mannheim, sediul parohiei, se află în centrul regiunii amintite, înconjurat pe o rază de până la 30 de kilometri de marile oraşe Ludwigshafen, Speyer, Heidelberg, renumit centru universitar unde lângă biserica catolică "Sfânta Ana" funcţionează filiala parohiei ortodoxe, peste drum de hotelul Europa, loc în care a trecut la cele veşnice domnitorul român Alexandru Ioan Cuza. Mai sunt oraşele Schwetzingen, Weinheim şi Worms, în care locuiesc credincioşii parohiei ortodoxe româneşti, cu posibilităţi de a ajunge în decurs de câteva zeci de minute, din orice direcţie a parohiei la biserică, în special prin intermediul celor două autostrăzi care înconjoară oraşul Mannheim, după cum a precizat pr. Ioan Popescu.

Parohia românilor cu familii mixte

În zona parohiei din Mannheim trăiesc în prezent în jur de 60 000 de români, majoritatea dintre ei formând familii mixte româno-germane. În zonă au emigrat mulţi dintre saşii şi şvabii din Transilvania şi Banat. Copiii şi nepoţii acestora au luat ca soţii sau soţi cetăţeni români din zonele de unde au trăit în România. "Caracteristica parohiei noastre o reprezintă, în primul rând, numărul foarte mare de români care trăiesc în familii mixte şi interesant este faptul că femeile ortodoxe şi bărbaţii ortodocşi din aceste familii mixte doresc şi reuşesc să-şi boteze copiii în credinţa ortodoxă. Efectul pozitiv al acestei stări de fapt îl reprezintă încreştinarea în tradiţia ortodoxă a majorităţii copiilor din aceste familii. Tendinţa actuală a comunităţii este de expansiune rapidă", a spus parohul din Mannheim.

"Simţeam cu toţii lipsa unei biserici proprii unde să ne desfăşurăm în mod adecvat activitatea, o casă a lui Dumnezeu şi o casă românească care să fie laboratorul sufletesc şi cultural al românilor de aici", a spus pr. Popescu.

Asfel, "prin bunăvoinţa conducerii Bisericii Evanghelice din Mannheim, am primit spre folosinţă, cu chirie, Biserica Mathäus, din Neckarau, unde am desfăşurat, între 5 octombrie 1997 şi 31 decembrie 2003, activitate liturgică şi pastoral-misionară. Deoarece Sfânta Liturghie se putea oficia doar după orele 12:00, am căutat o altă biserică unde să avem posibilitate de a începe sfintele slujbe la ora 8:45", a mai spus părintele Popescu.

Sfinţii Gheorghe şi Parascheva, ocrotitorii românilor din Mannheim

Începând cu 1 ianuarie 2004, Biserica Catolică din Mannheim, a pus la dispoziţie, tot cu chirie, capela "Sf.Cruce" din Hochstätt, în care preotul român a slujit până în Joia Patimilor din acest an, de când slujbele se oficiază la demisolul bisericii ortodoxe aflate în construcţie. "De această biserică care se construieşte, pe terenul de 1077 metri pătraţi, în valoare de 168 000 euro, cu hramul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" şi "Cuvioasa Parascheva", vor beneficia zecile de mii de români ortodocşi care trăiesc pe raza parohiei noastre, copiii lor şi copiii copiilor lor", a remarcat pr. Ioan Popescu, care a adăugat că "nici o instituţie nu poate contribui atât de mult la păstrarea şi adâncirea legăturilor diasporei cu originile ca Biserica. Mergeţi la toate grupurile etnice din Germania, la greci, sau la sârbi, la italieni sau spanioli, şi o să vedeţi cum în jurul Bisericii se desfăşoară întreaga viaţă a comunitaţii: de la naştere şi până la moarte şi dincolo de aceasta. Deoarece Biserica este spaţiul liturgic în care se adună oamenii de aceeaşi limbă şi credinţă, dincolo de opţiunile politice contradictorii, de clasa socială sau de vârstă. Formând noile generaţii de copii în duhul credinţei ortodoxe şi al limbii române, Biserica din diasporă ne ajută nu numai să păstrăm legătura cu cei de acasă, ci chiar să o prelungim dincolo de timpul marginit al vieţii noastre".

Rate timp de 10 ani pentru cele două împrumuturi

La sfârşitul lunii iunie, şantierul a fost vizitat de Înalt Preasfinţitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei şi a Europei Centrale şi de Nord, care a dorit să vadă stadiul lucrărilor. "Cu sprijinul IPS Mitropolit Serafim am obţinut două împrumuturi

de la Banca Catolică LigaBank din Nürnberg, unul de 140 000 euro, pe baza căruia am construit demisolul bisericii, în perioada septembrie - decembrie 2009. Cu cel de-al doilea împrumut de 100 000 euro dorim să construim biserica mai departe, cu echipa de constructori veniţi din Teiuş-Alba, conduşi de meşterul Nicolae Pană,

cel care a ridicat şi Mănăstirea Râmeţ - Alba. Zilnic, meşterul Nicolae este ajutat de Ioica Iulian şi Ilarie Radu din Teiuş, alături de numeroşi credincioşi ai parohiei noastre. Pentru cele două împrumuturi vom plăti rate lunare timp de 10 ani. Acum, ne trebuie urgent 8 tone de var nestins pentru tencuirea bisericii sau echivalentul în var stins, vechi de 2-3 ani", a spus părintele paroh, care a adăugat: "Ne bucurăm că Dumnezeu ne îngăduie să ridicăm din temelie în Germania prima biserică ortodoxă românească cu contribuţie exclusiv românească".

"Biserica este spaţiul liturgic în care se adună oamenii de aceeaşi limbă şi credinţă, dincolo de opţiunile politice contradictorii, de clasa socială sau de vârstă" (Pr. Ioan Popescu)