Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
La „Manu Cavafu“, tinerii învaţă lecţia responsabilităţii
Micuţă, dar bine îngrijită, Parohia "Sfânta Treime" - Manu Cavafu este situată în partea de sud a Bucureştiului, în apropierea Liceului "Gheorghe Şincai", pe Strada Lânăriei. Deşi flancată de blocuri, nu este ferită de agitaţia urbană. În drumul lor, oamenii intră în biserică pentru câteva momente de linişte şi meditaţie. Sfântul Haralambie, ale cărui moaşte se află aici,îi aşteaptă zi de zi.
În mod deosebit, tinerii sunt o prezenţă activă în viaţa parohiei, prin participarea la diverse programe sociale. Totodată, aceştia sunt nelipsiţi de la sfintele slujbe, duminica şi de sărbători, când biserica devine neîncăpătoare. Părintele profesor dr. Sterea Tache slujeşte la această parohie din anul 2000, după ce o vreme a fost preot la ţară, şi ţine să precizeze: "Pentru mine, a fi ţăran este un titlu de nobleţe. Din punctul meu de vedere, pastoraţia este aceeaşi la ţară şi la oraş. Oamenii sunt aceiaşi, iar nevoile sunt aceleaşi". Devotat misiunii sale, ca şi fiul său, părintele Valentin Tache, care îi este co-slujitor, preotul îşi cunoaşte foarte bine enoriaşii, majoritatea intelectuali, pe care ştie să-i apropie de biserică într-un fel aparte. Nu atât pentru darul oratoric al părintelui Sterea vin oamenii în sfântul lăcaş, cât pentru sentimentul de familiaritate, de siguranţă şi de încredere, care s-a creat în cadrul acestei parohii. Pentru mulţi dintre bătrânii singuri şi uitaţi de rude, numai gândul că aparţin unei comunităţi, că au cu cine schimba o vorbă le prelungeşte viaţa. Cât despre tineri, ei sunt împlinirea părintelui Tache: "Biserica noastră este frecventată de un număr foarte mare de tineri. I-am învăţat să vină la biserică nu ca simpli spectatori, ci să se implice în viaţa parohiei, asumându-şi responsabilităţi, atât în biserică, cât şi în afara ei". Ori de câte ori este nevoie, fetele sunt cele care dau o mână de ajutor la curăţenia în sfântul lăcaş, iar împreună cu băieţii şi părintele merg la bătrânii pensionari, bolnavi şi cu venituri foarte mici, cărora le oferă alimente, hrană, îmbrăcăminte, medicamente. "De asemenea, tinerii noştri au un program cultural foarte bine susţinut. În fiecare vineri, după Sfântul Maslu, şi în fiecare duminică, după Sfânta Liturghie, le explic Sfânta Scriptură, acum suntem aproape de Apocalipsă. Eu glumesc cu ei şi le spun "Lecţia de duminică" sau "Lecţia de vineri". De asemenea, discutăm despre problemele care îi frământă. Îi provoc să-şi exprime opiniile. I-am învăţat să fie foarte, foarte sinceri şi s-au obişnuit cu lucrul acesta", ne-a mai spus părintele Sterea. Momentan, în cadrul programului social derulat de parohie există 20 de bătrâni beneficiari. De asemenea, credincioşii care nu pot veni la biserică primesc asistenţă religioasă la domiciliu. Tinerii au un aport şi în ajutorarea familiilor cu mulţi copii, care sunt ajutate financiar pentru cumpărarea de îmbrăcăminte şi rechizite şcolare. Numărul micuţilor oscilează, în perioada de vacanţă, parohia are în grijă 10 copii, iar în timpul şcolii numărul lor se dublează sau se triplează, după spusele părintelui Sterea Tache, care completează: "A devenit o tradiţie deja ca oamenii să aducă la biserică ce le prisoseşte, dar nu ceea ce aruncă, pentru a le oferi celor mai puţin norocoşi. Oamenii se ajută între ei. De asemenea, parohia ajută şi studenţi cu nevoi materiale deosebite". Altarul din mahalaua Broştenilor După cum se poate descifra din pisanie, biserica, în formă de cruce, a fost zidită între anii 1815 şi 1817 pe terenul lăsat de Hagi Dumitrache Papazoglu, de către Maria şi Manea Cavafu, acesta din urmă fiind starostele pielarilor din mahalaua Broştenilor. În decursul vremii, biserica a fost reparată de mai multe ori. Dintre obiectele cu valoare istorică sau documentară se remarcă icoanele foarte vechi (cea mai veche este de secol al XVII-lea), dar şi catapeteasma, care este sculptată în lemn şi este aurită. Pictura actuală datează din 1986, realizată de un anume Gheorghe.