Lansarea unei cărţi-reper, semnată de pr. Gabriel Herea

Paroh la biserica suceveană „Sfânta Cruce“ din Pătrăuţi, monument UNESCO, tânărul preot Gabriel Herea şi-a lansat marţi, 11 martie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR), consistenta lucrare, ca dimensiune şi conţinut, „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin“. Cartea a fost bine primită de specialişti, teologi şi istorici de artă, dar şi de publicul prezent la eveniment.

Publicată la Editura „Karl A. Romstorfer“ a Muzeului Bucovinei, Suceava, şi lansată cu o săptămână în urmă la Facultatea de Teologie de la Universitatea Naţională „Iurii Fedkovici“ din Cernăuţi, cartea preotului Gabriel Herea s-a bucurat de un auditoriu bucureştean select.

Printre invitaţii de seamă ai evenimentului, desfăşurat în cadrul destins al librăriei „Cărtureşti“ MNŢR, s-a numărat şi Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, din a cărui succintă şi pertinentă expunere redăm câteva idei: „Cine va citi această lucrare, ca şi alte multe lucrări fundamentale dedicate picturii şi semnificaţiilor teologice, istorice, filosofice ale picturilor din spaţiul românesc medieval, va constata că această teologie a icoanei s-a dezvoltat într-o bogăţie şi într-o profunzime cu totul excepţională. Este foarte interesant că mulţi dintre autorii acestor picturi atât de valoroase, care sunt mărturia geniului creator al poporului român, au fost oameni simpli. Sigur că au pictat mulţi artişti greci, însă mulţi dintre artiştii celebrelor noastre fresce din Moldova, Ţara Românească, Transilvania sunt oameni proveniţi din lumea satului, fapt ce ne relevă o realitate care trebuie mereu amintită, cea privitoare la profunzimea culturii spirituale a ţăranilor analfabeţi din secolele trecute.“

„O cercetare îndrăzneaţă şi o abordare pe măsură“

Academicianul Răzvan Theodorescu, unul dintre referenţii lucrării, a spus că lectura cărţii părintelui Herea a fost pentru domnia sa o reală plăcere intelectuală. Mai mult, academicianul a ţinut să precizeze: „Biserica Ortodoxă Română poate să fie mândră că are un asemenea slujitor, care, nu întâmplător, se află în ceea ce pentru mine este biserica emblemă a Ortodoxiei româneşti - micuţa Pătrăuţi, o verigă între Moldova şi Bizanţ. Pentru mine, dintre toţi autorii care s-au ocupat de raportul Liturghiei cu arta - o temă foarte cercetată în străinătate, mult mai puţin cercetată la noi - este, o spun deschis, cel mai bun.“

Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, coordonatorul ştiinţific al lucrării care numără 500 de pagini, a evidenţiat: „Cartea aceasta, cu un titlu provocator, este o cercetare îndrăzneaţă şi o abordare pe măsură, tocmai pentru că de fapt nu există în literatura noastră un asemenea tip de abordare. Am putea spune că părintele este un deschizător de drumuri şi unul extrem de serios, extrem de aplicat, care de fapt îşi pune în valoare cunoştinţele de teologie, de la care a plecat, şi foarte solidele cunoştinţe de istoria artei, pe care le-a acumulat pe parcurs.“

Şirul alocuţiunilor a fost încununat de un intermezzo muzical, susţinut de flautistul Nicolae Maxim.

Finalul lansării de carte a aparţinut autorului, care  a spus: „Cartea nu a fost un scop în sine. A fost o căutare însă, pe care nu am început-o voit. Am ajuns preot la Pătrăuţi, în 2003, am primit custodia unei biserici, nu ştiam nimic atunci despre ea, şi asta m-a durut. Nu înţelegeam ce se întâmplă în interiorul bisericii din punct de vedere iconografic. Mai târziu am aflat şi mi-am dat seama că şi arhitectonic minunea e mare. Alegerea a venit în momentul în care a început să se dea jos fumul de pe pictură“. De asemenea, pr. Herea a subliniat că nu se consideră teoreticianul ideilor şi tezelor din carte şi că „tot ceea ce am făcut a fost să adun piesele unui puzzle, să le pun împreună şi astfel s-a arătat evidenţa forţei culturale medievale, s-a arătat teologia şi puterea trăirii spirituale din Moldova medievală şi s-a arătat că lucrurile acestea nu s-au pierdut. Faptul că ele au fost păstrate până astăzi a fost şansa cercetării mele. Sper că am reuşit să întorc din imnografie, din text biblic şi patristic simbolistica, semantica, spre iconografie.“