Liturghie arhierească la Băile Felix

În Duminica de dinaintea începerii Postului Sfintelor Paşti, a Izgonirii lui Adam din Rai, a Lăsatului sec de brânză, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, s-a aflat în vizită pastorală la Schitul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din staţiunea bihoreană Băile Felix.

Comunitatea de creştini dreptmăritori din Băile Felix l-a întâmpinat cu bucurie şi emoţie sfântă pe Preasfinţitul Sofronie, care a săvârşit pentru întâia oară Sfânta Liturghie în acest sfânt lăcaş. După citirea pericopei evanghelice rânduite, chiriarhul Oradiei a tâlcuit înţelesul acesteia, surprinzând profundele înţelesuri duhovniceşti ce reies din text şi legăturile cu perioada Postului Mare, la al cărui început ne aflăm: "Duminica de astăzi, a Izgonirii lui Adam din Rai, sau a Lăsatului sec de brânză, este cunoscută în Sfânta noastră Biserică şi ca Duminica iertării. Această Duminică este dedicată iertării, cu care suntem datori cu toţii, unii faţă de alţii, aşa cum am auzit la începutul pericopei evanghelice, că trebuie să iertăm din inimă fratelui nostru care ne-a greşit, pentru ca şi Dumnezeu să ne ierte pe noi, cei ce greşim mult. Iertarea pe care suntem datori să o acordăm şi care cu multă nădejde o primim, la rândul nostru, ne ajută să intrăm în Sfântul şi Marele Post".

"Conştiinţa curată, rugăciunea şi milostenia sunt armele necesare pentru a trece cu bine, dar mai ales cu folos Sfântul şi Marele Post. De aceste trei arme avem nevoie pentru a putea călători duhovniceşte spre marele praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Trebuie să ne curăţim de păcate prin Taina Spovedaniei şi mai ales să ne împărtăşim cu Preacuratele lui Hristos Taine. În acest fel, ne umplem de Viaţa care pulsează în El, în firea Sa omenească pe care şi-a asumat-o şi pe care a purtat-o cu demnitate până la cruce şi în mormânt, şi apoi a înviat-o, dându-ne posibilitatea şi nouă să înviem, să primim arvuna pentru Împărăţia cerurilor, să pregustăm din fericirea cea veşnică pe care Dumnezeu ne-a pregătit-o", a mai explicat ierarhul.

Din acest neam omenesc s-a ales o nouă Evă

Preasfinţia Sa a vorbit şi despre momentul izgonirii protopărinţilor noştri, Adam şi Eva, din Rai: "Adam, primul om zidit de Dumnezeu, a fost aşezat în grădina Raiului, dar i s-a dat o interdicţie. Dumnezeu l-a oprit de a gusta dintr-un anume pom, dar l-a creat liber, cu posibilitatea de a alege între a gusta şi a nu gusta. Adam însă a încălcat porunca lui Dumnezeu, a încălcat interdicţia. Şarpele cel cuvântător, cel raţional, diavolul, este cel care l-a ispitit, l-a ademenit pe om. Adam şi Eva s-au lăsat ispitiţi de otrava picurată de acesta în urechile celui dintâi om în paradis. A primit otrava aceasta şi a crezut că, într-adevăr, poate să ajungă asemenea lui Dumnezeu, dar fără Dumnezeu".

Astfel, "Adam şi Eva, după ce gustă din pom, descoperă că sunt goi şi se ascund, călcarea poruncii fiind vădită în răcoarea serii, când Dumnezeu vine în grădina paradiziacă şi îl caută pe Adam. Ca urmare a încălcării poruncii, Adam este alungat din Rai. Acest eveniment înfricoşător de la începutul istoriei omenirii îl comemorăm noi astăzi, în Duminica iertării, a Izgonirii lui Adam şi a Evei din Rai în lumea aceasta, din Raiul lui Dumnezeu în lumea plină de încercări, ispite, tentaţii".

"Dar Dumnezeu a rânduit ca, aşa cum păcatul a intrat în lume printr-o femeie şi un om, prin Adam şi Eva, din acest neam omenesc să aleagă o nouă Evă, o nouă femeie, curată, care să asculte de Dumnezeu şi care să fie vrednică, prin curăţia ei, să devină Maica noului Adam. Noua Evă, Sfânta Fecioară Maria, la plinirea vremii, când toate erau gata pentru a-L primi pe Dumnezeu în lume, în creaţie, atunci ea este vizitată de înger, care îi spune că va naşte Fiu prin lucrarea Sfintei Treimi. Tatăl o umbreşte, Duhul Sfânt vine peste ea şi Fiul se zămisleşte, Îşi ia fire omenească".

Jertfa postirii

Vorbind despre post, chiriarhul Oradiei a spus: "Tu când posteşti nu fi ca fariseii, ca făţarnicii, care se întunecă la faţă ca să arate tuturor că ei postesc. Nu te arăta în faţa oamenilor, posteşte în ascuns, adică pocăinţa nu este un act exterior, ci un act lăuntric. Ca să ierţi pe cineva trebuie să o faci din sufletul tău. O iertare mărturisită pe buze, dar care nu are rădăcini în inimă, este o mostră de fariseism. Ca să ierţi pe cineva, trebuie să o faci în sufletul tău, ca să te pocăieşti, trebuie în suflet să te pocăieşti, adică să îţi schimbi viaţa, să îţi schimbi mintea, gândirea".

"Postul este o jertfă pentru că ai mult de tăiat împrejurul zidurilor inimii tale, ziduri de răutate, invidie, atotsuficienţă şi autosuficienţă, pentru ca să ajungem la starea uşoară a celui ce posteşte cu adevărat, iar acesta în primul rând iartă. Aşadar, se cuvine să ne gândim să intrăm în Sfântul şi Marele Post căutând să fim cât mai liberi în conştiinţa noastră, în viaţa noastră şi să trăim cât mai simplu, cât mai nesofisticat."

În cadrul Sfintei Liturghii, după Rugăciunea amvonului, Preasfinţitul Sofronie a hirotesit şi instalat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Iorest Grebenea ca egumen al Schitului "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Băile Felix. După încheierea Sfintei Liturghii, Preacuvioşia Sa a adresat un cuvânt de mulţumire ierarhului, evocând, pe scurt, simbolismul şi importanţa toiagului în spiritualitatea creştin-ortodoxă, oferind în dar Preasfinţitului o icoană pictată pe sticlă. În cuvântul festiv de la final, chiriarhul Oradiei a felicitat pe părintele arhimandrit pentru acest moment binecuvântat, ce reprezintă un semn de preţuire şi recunoştinţă pentru întreaga activitate desfăşurată până acum şi un imbold în a continua lucrarea în ogorul Domnului cu râvnă sporită.

Biserica schitului, singura din localitate

Biserica de lemn din staţiunea Băile Felix a fost ridicată în anul 1785, din lemn de gorun, servind ca biserică de enorie pentru credincioşii ortodocşi din localitatea Brusturi, judeţul Bihor. În urma construirii unei noi biserici de zid, comunitatea din Brusturi a renunţat la biserica de lemn care a fost mutată, în anul 1961, la Oradea. Reasamblată şi restaurată în curtea Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, unde a stat vreme de trei decenii, biserica de lemn din Brusturi a fost mutată pentru a doua oară, în 1992, în actuala locaţie din centrul staţiunii Băile Felix, fiind trecută pe lista monumentelor istorice din România şi declarată metoc al Centrului Eparhial al Episcopiei Oradiei.

Aşezată în centrul staţiunii, pe un loc mai înalt, biserica schitului se remarcă prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroşată, poligonală cu cinci laturi, este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereţii din răsărit printr-o semicalotă. Spaţiul destinat naosului nu este acoperit de o boltă cilindrică, ca de obicei, ci este acoperit cu o boltă în arc frânt. Inscripţia, aflată în partea superioară a portalului intrării, aminteşte momentul edificării bisericii: "Anii Domnului 1785 în luna lui mai în 4 zile sâmbătă". După restaurarea din anii â60 s-a renunţat la prispa de pe latura de nord. Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor, ajungându-se ca în prezent puţin din acest decor să se mai păstreze. Biserica Schitului "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" este singura biserică ortodoxă din localitate, ea servind, pentru moment, până la construirea unei biserici de parohie, şi ca biserică pentru enoriaşii ortodocşi de aici.

Izvoarele termale de la "baia lui Felix"

Localitatea Băile Felix se află la o distanţă de 8 kilometri de municipiul Oradea, făcând parte din comuna Sânmartin. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Facilităţile existente în această staţiune permit tratarea cu succes a numeroase afecţiuni, iar bazele medicale dispun de diferite instalaţii pentru metode ca electroterapia, hidroterapia, aerosoli, masaje, împachetări cu parafină şi alte operaţiuni specifice tratamentelor balneare. Staţiunea Băile Felix permite şi efectuarea unui turism de relaxare.

Izvoarele termale de aici au fost descoperite, după unii, în jurul anului 1000, după alţii, în jurul anului 1200, iar potrivit altor experţi, au fost descoperite abia pe la 1700. Primele clădiri în această staţiune au apărut între anii 1711 şi 1721, sub numele de "baia lui Felix", iar în 1885 apar menţiuni despre captarea unui nou izvor termal, cu o temperatură de 49°C.