Liturghie arhierească la catedrala din Craiova

Praznicul Duminicii "Floriilor" a adunat sute de credincioşi la Catedrala mitropolitană "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" din Craiova. Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.

Catedrala mitropolitană "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie" din Craiova a devenit neîncăpătoare pentru numărul credincioşilor veniţi la rugăciune în Duminica a şasea din Postul Mare. Cu acest prilej, după săvârşirea Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit a sfinţit ramurile de salcie pe care credincioşii le-au purtat apoi spre casele lor.

"Suntem purtători de Dumnezeu"

În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Olteniei a spus: "La intrarea în Cetatea Sfântă, Mântuitorul a ales să meargă pe mânzul asinei. Călare pe acest animal, neîmblânzit şi nefolosit vreodată de cineva, El trece dincolo de porţile oraşului, în osanalele miilor de oameni. Acest lucru simbolizează alegerea noastră pentru a deveni purtători de Dumnezeu şi pentru a fi purtaţi de Dumnezeu. Chiar dacă, de multe ori în suferinţele noastre, avem impresia că Dumnezeu ne-a părăsit, totuşi El este lângă noi şi ne poartă întotdeauna de grijă. De aceea, ori de câte ori ceva sau cineva ne împovărează existenţa, Mântuitorul ne îndeamnă: "Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi afla, bateţi şi vi se va deschide." (Matei 7, 7) Deci, căutând pe Dumnezeu, în mod sigur Îl vom găsi nu departe de noi, nici în alte locuri, ci în sufletul nostru. Faptul că nu-L descoperim atunci când avem nevoie înseamnă că nu-L cunoaştem suficient şi nici nu L-am lăsat să pătrundă în inima noastră. Retrospectiva interioară, căutarea în sine, rugăciunea purtată din minte în inimă, iată doar câteva modalităţi prin care Îl putem aduce pe Dumnezeu în viaţa noastră. De aceea, primirea aceasta trebuie să fie triumfală, precum odinioară a pruncilor nevinovaţi din Ierusalim, care, cu ramuri şi cu stâlpări, Îi cântau Osana ca unui Împărat". În continuare, IPS Părinte a arătat legătura dintre Praznicul Naşterii Domnului şi Intrarea în Ierusalim: "Hristos Fiul lui Dumnezeu se smereşte pentru mântuirea noastră, arătându-ne, pe de o parte, umilinţa, iar pe de altă parte, Împărăţia şi slava Sa cea mai presus de minte. Iată cum Cel ce se naşte în ieslea din Betleem este lăudat şi preamărit de îngeri: "Slavă întru cei de sus şi pe pământ lui Dumnezeu pace, între oameni bunăvoire" (Luca 2, 14). Iată cum sărbătoarea de astăzi, a intrării Sale în Ierusalim, se uneşte cu praznicul dumnezeieştii Naşteri. În aceste două momente, deosebit de importante pentru mântuirea noastră, Îl vedem pe Împăratul slavei aplecându-se asupra creaţiei Sale, pentru a o înainta Părintelui Ceresc în stare de jertfă. Dincolo de patimă, dincolo de moarte, Îl aşteaptă dumnezeiasca Înviere şi intrarea triumfală în "Sfântul, Cel mai presus de Ceruri şi Duhovnicescul Său Jertfelnic"".