Liturghie arhierească la Mănăstirea Frăsinei

Luni, 11 aprilie, cu ocazia prăznuirii Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite la Mănăstirea Frăsinei, în judeţul Vâlcea. La final, IPS Părinte a rostit un cuvânt de învăţătură.

Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în ajunul praznicului, continuând cu Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sfântului Calinic, Ceasurile şi Sfânta Liturghie. După Sfânta Liturghie, IPS Irineu le-a vorbit celor prezenţi despre viaţa şi faptele pline de evlavie şi sfinţenie ale Cuviosului Ierarh Calinic de la Cernica. Totodată, Mitropolitul Olteniei a evidenţiat necesitatea de a-i avea pe sfinţi ca modele vii de vieţuire creştină pentru a putea merge drept pe calea mântuirii. La final, credincioşii au fost binecuvântaţi de IPS Părinte Irineu.

În biserica Mănăstirii Frăsinei se află părticele din moaştele a opt mari sfinţi: Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul mănăstirii, Sfântul Mucenic Calinic, Sfântul Mucenic Trifon, Sfântul Mucenic Pantelimon, Sfântul Cuvios Pahomie, Sfântul Cuvios Atanasie al Atonului, Sfântul Cuvios Dionisie Aeropagitul, Sfânta Cuvioasă Muceniţă Paraschevi.

Rânduială monahală după tipicul atonit

Biserica mare a Mănăstirii Frăsinei, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost ctitorită de Sfântul Calinic între anii 1860 şi 1863. Pictura a fost executată în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop. Biserica schitului vechi, cu hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", a fost construită din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710, şi reconstruită din zid în perioada 1762-1763 de hagii Cârstea şi Damian Iovipali, cu binecuvântarea episcopului râmnicean din acea vreme, Filaret.

Rânduiala monahală a fost aşezată de Sfântul Calinic după tipicul mănăstirilor din Muntele Athos. Astfel, în mănăstire nu au voie să intre femei şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, sfântul a aşezat, la circa 2 kilometri de mănăstire, în anul 1867, o piatră de legământ pe care şi-a pecetluit rânduiala pentru posteritate: "Acest sfânt lăcaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867". De atunci şi până astăzi, legământul Sfântului Calinic se respectă cu stricteţe la Mănăstirea Frăsinei.