Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Liturghie arhierească şi manifestări culturale
Luni, 16 august, Episcopia Slatinei şi Romanaţilor a organizat mai multe manifestări închinate Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Programul a început cu Sfânta Liturghie, oficiată la Mănăstirea Brâncoveanu, de un sobor de şase arhierei în frunte cu Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei.
Alături de Mitropolitul Olteniei, au mai slujit: Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfinţitul Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, şi Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei. Sfânta Liturghie a fost săvârşită pe esplanada special amenajată lângă biserica bolniţă ridicată mănăstirii. Sfinţii Martiri Brâncoveni - "suflete măreţe de români" În cuvântul de învăţătură, IPS Irineu a spus: "Sfinţii Martiri Brâncoveni s-au născut pe aceste meleaguri oltene. Ei au dăruit poporului nostru o cultură şi o civilizaţie unică. Să ne amintim numai de stilul brâncovenesc care este atât de cunoscut în arta şi în cultura românească. Aceste suflete măreţe de români au rezistat în faţa ademenirilor, a promisiunilor de tot felul şi, în cele din urmă, a chinurilor şi torturilor păgâneşti, fără a se lepăda de credinţa lor strămoşească, creştin-ortodoxă. Dacă Sfântul Constantin Brâncoveanu ar fi căzut pradă acestor presiuni venite din partea necredincioşilor, în mod sigur că românii n-ar mai fi avut parte de autoritate şi independenţă din punct de vedere religios în propria lor ţară. În acest fel, Sfântul voievod a preferat să fie martor al jertfei copiilor săi, să suporte chinuri de nedescris şi chiar moarte decât să piardă comoara de nepreţuit a credinţei sale. Pentru credinţa sa nezdruncinată, el a devenit un adevărat erou al creştinătăţii şi un model pentru noi toţi, cei care astăzi îi prăznuim cinstitele sale chinuri şi dumnezeiasca sa mucenicie", a conchis Arhiepiscopul Craiovei. PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a subliniat că Sfântului Constantin Brâncoveanu şi a celor împreună prăznuiţi cu dânsul li se cuvine o cinstire specială în acest aşezământ monahal pe care l-a ridicat în anul 1700 şi unde odihnesc rămăşiţele pământeşti ale părinţilor săi. De asemenea a ţinut să mulţumească ierarhilor prezenţi şi tuturor credincioşilor care au dorit să participe la aceste evenimente. La final, PS Sebastian a acordat "Ordinul Sfântului Constantin Brâncoveanu" lui Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, şi lui Dan Nicolae Buşcu, director la Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice pentru restaurarea şi înfrumuseţarea mai multor lăcaşe de cult. Manifestările au continuat şi în a doua parte a zilei în localitatea Corabia. Invitaţii au putut vizita situl arheologic de la Celei - Sucidava şi au audiat o sesiune de comunicări pe teme istorice. În final, Grupul Psaltic "Sfântul Constantin Brâncoveanu" al Episcopiei Slatinei a susţinut un concert de muzică psaltică şi corală.