Comunitatea credincioșilor din Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”‑Titan și‑a sărbătorit astăzi, 23 noiembrie, cel de‑al treilea ocrotitor spiritual, Sfântul Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii, care s
23 Noi, 2024
Liturghii arhiereşti în Mitropolia Olteniei
În duminica a VI-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a slujit Sfânta Liturghie la Catedrala episcopală „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Drobeta-Turnu Severin. Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Frăsinei, din comuna Muereasca, judeţul Vâlcea.
În prima duminică din postul Adormirii Maicii Domnului, paraclisul Catedralei episcopale din Drobeta-Turnu Severin a devenit neîncăpător. Sute de credincioşi au trecut pragul sfântului lăcaş de închinare, dorind a lua parte la slujba săvârşită de arhiereul locului.
După chinonicul duminical, cu binecuvântarea ierarhului locului, predica a fost rostită de preotul slujitor George Radu Trăilescu, care a evidenţiat aspectele duhovniceşti ascunse raţiunii profane, prezente în Evanghelia de la Matei, capitolul 9. Preotul Trăilescu a pus la inimile credincioşilor poveţe şi îndemnuri spre curăţirea sufletească şi trupească, premergătoare şi absolut necesare creşterii în duh. Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu, a spus părintele, fereşte omul de slăbănogirea descrisă în pericopa evanghelică. Cuvântul părintelui care a predicat a fost întărit de cel al Preasfinţitului Nicodim, care a binecuvântat pe cei prezenţi, vorbindu-le şi despre importanţa educaţiei moral-religioase din sânul familiei, ca primă celulă socială ce stă la baza interrelaţionării umane. Preasfinţia Sa a integrat aceste sfaturi în ideea necesităţii schimbării interioare a omului din posturile de peste an, schimbare care pleacă de la fiecare conştiinţă, se plămădeşte în cadrul familiei creştine, creşte şi se extinde apoi, prin lucrarea lui Dumnezeu, având puterea de a schimba întregul neam.
Liturghie arhierească la Mănăstirea Frăsinei
La Mănăstirea Frăsinei, ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, a poposit, în cea de a VI-a duminică de după Rusalii, PS Părinte Emilian Lovişteanul. Sfânta Liturghie a fost săvârşită la altarul bisericii mănăstirii. În cuvântul de învăţătură, arhiereul râmnicean a prezentat învăţăturile ce se desprind din pericopa evanghelică, care istoriseşte minunea vindecării slăbănogului din Capernaum, evidenţiind credinţa puternică a celor patru prieteni ai acestuia, care prin rugăciunea şi credinţa lor au dobândit vindecarea sufletească şi trupească a prietenului lor. De asemenea, PS Emilian a arătat importanţa şi necesitatea rugăciunii şi a pocăinţei, a mărturisirii păcatelor înaintea duhovnicului, pentru a primi iertare de la Mântuitorul Hristos şi, totodată, vindecare sufletelor şi trupurilor noastre.
La Sfânta Liturghie arhierească au luat parte numeroşi credincioşi din judeţul Vâlcea şi din ţară.
Mănăstirea Frăsinei, scurt istoric
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din incinta Mănăstirii Frăsinei, alături de întregul ansamblu de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860 şi 1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tattarescu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian.
Biserica schitului vechi, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul“, a fost construită din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710 şi reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tindă din anul 1848. Paraclisul cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi“, clădirile de locuit dinspre miazăzi şi răsărit au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează şi aripa de miazăzi şi răsărit a cetăţii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.
Viaţa monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mănăstire nu au voie să intre femei şi nu se găteşte cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mănăstire, unde sunt astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului.
În patrimoniul bisericii Mănăstirii Frăsinei se află părticele din moaştele a 8 mari sfinţi: Sf. Ierarh Calinic, ctitorul mănăstirii, Sf. Mc. Calinic, Sf. Mc. Trifon, Sf. Mc. Pantelimon, Sf. Cuv. Pahomie, Sf. Cuv. Atanasie al Atonului, Sf. Cuv. Dionisie Areopagitul, Sfânta Cuv. Muceniţă Paraschevi. (Arhidiacon Ioan Liviu Găman, Cătălin Cernătescu)
.jpg)
