Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Liturghii arhiereşti la Craiova şi Râmnic

Liturghii arhiereşti la Craiova şi Râmnic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 10 Iunie 2013
În cea de a VI-a duminică de după Sfânta Înviere, Înalt Preasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a sfinţit capela Bisericii „Sfântul Ioan cel Milostiv“ - Postelnicu Fir din Craiova. Înalt Preasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, a participat la Sfânta Liturghie, oficiată la altarul Catedralei „Sfântul Nicolae“ din Râmnic.
 
Sute de credincioşi craioveni au participat la slujba Sfintei Liturghii, oficiată de IPS Părinte Irineu la Biserica Postelnicu Fir din Craiova, în cea de a VI-a duminică de după Sfintele Paşti, a „Vindecării orbului din naştere“. Cu acest prilej, Mitropolitul Olteniei a săvârşit slujba de sfinţire a picturii din Capela parohială cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“. 

„Ce bucurie poate să fie mai mare decât aceasta când Dumnezeu Se arată în poporul Său“

După citirea Sfintei Evanghelii, IPS Părinte a tâlcuit minunea vindecării orbului din naştere, relatată de Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan (IX, 1-38). La finalul slujbei, Mitropolitul Olteniei a vorbit celor prezenţi despre importanţa actului de sfinţire a lăcaşului de cult. „«Această casă Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o şi Duhul Sfânt a sfinţit-o», o rugăciune pe care noi o citim ori de câte ori se sfinţeşte vreo biserică. Rugăciunea aceasta o întâlnim atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. În Legea Veche, ea îşi are rădăcina şi conţinutul în zidirea templului din Ierusalim, început de David şi finalizat de Solomon. Acest templu avea menirea să reunească poporul ales cu Dumnezeu. Până la venirea Mântuitorului Hristos în lume, această legătură a fost posibilă pentru că Dumnezeu nu l-a părăsit niciodată pe om după ce protopărintele Adam a căzut în păcat şi a continuat, în multe feluri şi în multe chipuri, să Se descopere în mijlocul poporului Său. După întruparea Fiului Său, Dumnezeu s-a sălăşluit în sufletele noastre pentru că El S-a întrupat şi S-a făcut Om. Astfel, firea omenească se uneşte cu cea dumnezeiască şi alcătuiesc împreună o persoană, Persoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos. El Se face aşadar Părinte al nostru, iar noi, fiii Săi, Îl numim cu adevărat Tată. Prin urmare, de la venirea Domnului în lume nu mai suntem străini casei Sale şi apropiaţi ai Săi, ci suntem în El şi El este în noi. Aşadar, putem spune cu adevărat că plină este de slavă casa aceasta, căci Duhul Sfânt se pogoară peste Sfânta Biserică şi ce bucurie poate să fie mai mare decât aceasta când Dumnezeu Se arată în poporul Său, sfinţeşte cele ale Sale şi cu adevărat Biserica devine casă a Tatălui Ceresc, aşa cum ne spune Domnul nostru Iisus Hristos: «Casa Tatălui Meu, casă de rugăciune se va chema»“, a spus IPS Părinte.
 
La Catedrala arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae“ din Râmnicu Vâlcea, Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezenţa chiriarhului locului, IPS Părinte Gherasim. În timpul slujbei au fost rostite ectenii şi rugăciuni pentru studenţii care susţin în aceste zile examene şi pentru profesorii lor îndrumători. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala „Sfântul Antim Ivireanul“ a catedralei, condusă de prof. Marian Cristi Stroe.
 
În cuvântul de învăţătură rostit în cadrul Sfintei Liturghii, pr. Silviu State a tâlcuit pericopa evanghelică în care se istoriseşte minunea vindecării orbului din naştere de către Mântuitorul Iisus Hristos.

Episcopul Iosif Gafton, la împlinirea a 29 de ani de la trecerea la Domnul

După Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba de pomenire a episcopului Iosif Gafton, la împlinirea a 29 de ani de la trecerea la Domnul a vrednicului ierarh vâlcean, care a fost păstor şi mijlocitor spre mântuire creştinilor ortodocşi din Episcopia Râmnicului şi Argeşului vreme de peste 35 de ani. La final, părinţii slujitori au mers la mormântul episcopului Iosif aflat în incinta Centrului eparhial şi au săvârşit o scurtă pomenire, aşa cum s-a păstrat în tradiţia Bisericii strămoşeşti. Alături de sobor au participat şi credincioşi, care au păstrat un moment de reculege la mormântul ierarhului vâlcean şi s-au rugat pentru sufletul lui.

PS Iosif, date biografice

Preasfinţitul Iosif Gafton a fost o personalitate remarcabilă, cu o importantă contribuţie culturală şi chiar la nivelul Patriarhiei Române. S-a născut la 5 decembrie 1896, în localitatea Puţeni (azi Valea Mărului), judeţul Galaţi, într-o familie de preoţi. A absolvit Seminarul Teologic din Galaţi în anul 1920, iar între anii 1920 şi 1924 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. Între anii 1925 şi 1951, a slujit ca preot în Parohia Rotari, din judeţul Prahova, iar în anul 1935 a venit la Biserica „Sfânta Ecaterina“ din Bucureşti, unde a rămas până în 1943, din 1942 până în 1943 îndeplinind şi funcţia de consilier referent-cultural la Arhiepiscopia Bucureştilor.
 
Rămas văduv, în anul 1942 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, cu numele Iosif, şi hirotesit şi protosinghel. La 3 decembrie 1943, Sfântul Sinod l-a ales vicar patriarhal, cu titlul „Sinaitul“, fiind hirotonit pe 19 decembrie. La 15 ianuarie 1944 a fost ales episcop al Argeşului şi înscăunat pe 21 mai 1944, iar din octombrie 1947 până în februarie 1948, în timpul bolii patriarhului Nicodim, devine girant al treburilor Patriarhiei, din 11 martie 1948 până la începutul anului 1949 conducând şi Eparhia Râmnicului.
 
În urma noilor arondări ale eparhiilor, în februarie 1949, Sfântul Sinod al BOR l-a ales episcop al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, şi l-a instalat la Râmnic la 27 martie 1949, unde a păstorit până la moarte. În februarie 1945 a condus delegaţia Bisericii noastre la alegerea şi înscăunarea patriarhului Alexei al Moscovei şi a fost membru în delegaţia sinodală, care a vizitat Patriarhia Ecumenică în anul 1968.
 
Pe parcursul păstoririi sale în Episcopia Râmnicului şi Argeşului, episcopul Iosif a fost preocupat de restaurarea monumentelor istorice bisericeşti din eparhie, de valorificarea patrimoniului cultural-artistic şi de ridicarea de noi lăcaşuri de închinare sau de refacerea celor existente. A publicat broşuri de zidire sufletească pentru credincioşi, articole, pastorale şi predici în periodicele bisericeşti, fiind un apreciat predicator şi misionar. A trecut la Domnul la data de 9 iunie 1984, la Râmnicu Vâlcea. (Arhid. Ion Liviu Găman, diac. Ioniţă Apostolache)