Locaşuri de tradiţie închinate Maicii Domnului

În decursul timpului, între tradiţia culturală din Cetatea Băniei şi viaţa bisericească a existat o strânsă legătură. Un loc de frunte în rândul celor mai importante sanctuare de tradiţie şi spiritualitate oltenească l-a avut Biserica „Maica Precista“, astăzi Paraclis Mitropolitan. Mâine, când prăznuim Adormirea Maicii Domnului, acest sfânt locaş îşi sărbătoreşte hramul.

De numele acestei sfinte biserici se leagă o bogată activitate misionară şi socială. Astfel, din hrisoave aflăm că, începând cu anul 1862, Biserica „Madona Dudu“ înfiinţează şi sprijină o şcoală pentru fete care avea ca profil ţesătoria. Clădirea în care a funcţionat această şcoală a servit mai târziu ca local al Liceului Pedagogic, în prezent Colegiul Naţional Economic „Gh. Chiţu“. Tot în domeniul învăţământului merită menţionată implicarea bisericii în sprijinirea şcolilor doljene din mediul rural (cum a fost cazul şcolii din comuna Zănoaga) sau a comunităţii ortodoxe din Paris. De asemenea, au fost acordate burse de studiu pentru câteva sute de copii ce proveneau din familii sărace, printre aceştia numărându-se renumitul istoric şi om politic Nicolae Titulescu şi inegalabilul artist Constantin Brâncuşi.

Începând cu anul 1879, la Biserica „Madona Dudu“ a funcţionat un ospiciu medical cu program regulat, al cărui medic era plătit din fondurile proprii. Din anul 1892, tot din fondurile bisericii a fost ridicat pe strada Amaradia un ospiciu modern. Foarte interesant este faptul că din banii acestei biserici s-a susţinut primul spital de alienaţi mintal din Craiova, menţionat în hrisoave de domnitorii Alexandru Ipsilanti (18 martie 1778) şi Caragea Vodă (1813).

Tradiţia muzicii corale la „Madona Dudu“

Sub oblăduirea cinstitului locaş a luat fiinţă şi prima şcoală de cântăreţi din oraş. În acelaşi domeniu se remarcă şi înfiinţarea unui cor de cafas în anul 1870, care s-a menţinut până astăzi. Existenţa sa se justifică în baza Decretului 101 din 18 ianuarie 1865, emis de domnitorul Al. I. Cuza, privind introducerea muzicii vocale armonico-religioase în bisericile româneşti. Biserica „Madona Dudu“ a fost astfel printre primele biserici din ţară care au beneficiat de mângâierile şi desfătările sufleteşti pe care le oferă acest gen de cântare. În decursul timpului, la pupitrul coralei Bisericii „Madona Dudu“ s-au aflat, pe rând, mari personalităţi ale muzicii corale româneşti şi nu numai. Sunt vrednici de amintit G. Simonis, I. Ilarion, G. Ştefănescu, Gr. Gabrielescu, Marcel Botez.

Trecând în epoca contemporană, vrednic de amintire este şi premiul obţinut de corala acestei biserici la data de 1 septembrie 2012, şi anume locul al III-lea la faza naţională a Concursului naţional de muzică eclesială „Lăudaţi pe Domnul“ organizat de Patriarhia Română (27 octombrie 2010). Astăzi tonurile din cafas sunt date de diaconul profesor dr. Alexandru Racu.

Biserici din Oltenia închinate Maicii Domnului

Sub ocrotirea Maicii Domnului sunt numeroase locaşuri de închinăciune din Oltenia. Printre cele mai cunoscute amintim mănăstirile Polovragi, Tismana, Bistriţa, Frăsinei şi  Paraclisul Mitropolitan „Maica Precista“ - Dudu din Craiova.

Aşezată într-un loc pitoresc, la poalele Munţilor Polovragi, în vecinătatea Cheilor Olteţului, Mănăstirea Polovragi este un monument istoric ce datează de peste 600 de ani (atestat în jurul anului 1505). În zi de hram, sfântul aşezământ monahal îmbracă haine de sărbătoare, bucuria fiind sporită de prezenţa Preasfinţitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, care va săvârşi aici Sfânta Liturghie arhierească. Răspunsurile la strană vor fi date de Grupul psaltic al Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.

Un alt aşezământ monahal de tradiţie care îşi sărbătoreşte hramul în această zi, considerat cel mai vechi din Ţara Românească, este Mănăstirea Tismana, ctitoria cuviosului Nicodim, reorganizatorul vieţii monahale pe aceste meleaguri. Mii de credincioşi sunt aşteptaţi să treacă în aceste zile pragul Mănăstirii Tismana. Slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită la Altarul de vară al mănăstirii de către IPS Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Răspunsurile la strană vor fi date de Grupul psaltic „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“, al Catedralei Mitropolitane din Craiova.

În Arhiepiscopia Râmnicului, două dintre cele mai cunoscute aşezăminte monahale îşi sărbătoresc hramul de praznicul „Adormirea Maicii Domnului“. Mănăstirea Bistriţa, sfânt locaş construit între anii 1492 şi 1494 de către boierii Craioveşti, care adăposteşte moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. De asemenea, Mănăstirea Frăsinei datează din anul 1710, fiind reconstruită şi rectitorită de Sfântul Ierarh Calinic, în 1863, cel care introduce aici reguli de vieţuire monahală specifice Muntelui Athos. (Diac. Gheorghe Cioiu, diac. Mircea Tudora)