Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Locaşuri ocrotite de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Locaşuri ocrotite de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Un articol de: George Giurgiu - 27 Iunie 2014

De sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, timişorenii din cartierele Viile Fabric, Fratelia şi Plopi îşi vor prăznui ocrotitorii bisericilor parohiale. Construite cu mulţi ani în urmă, locaşurile dau mărturie astăzi tuturor celor care le calcă pragul despre dragostea şi jertfelnicia timişorenilor de altădată.

Una dintre cele mai reprezentative biserici din oraşul de pe Bega, închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, este Biserica Timişoara-Viile Fabric. Aceasta a fost construită între anii 1934 şi 1939 sub îndrumarea preotului paroh Ştefan Şora, fiind târnosită de Episcopul Aradului, Andrei Mageru, la 4 iunie 1939. Iniţial, biserica avea câteva particularităţi, era în formă octogonală, iar turnul-clopotniţă se afla la o distanţă de circa 10 metri, deasupra porticului de la intrare. Redusă ca dimensiuni, biserica a devenit cu timpul neîncăpătoare pentru numărul credincioşilor parohiei, astfel că, începând cu anul 1985, în timpul preotului paroh Mihai Pop, se produc modificări arhitecturale importante. Turnul-clopotniţă este înlocuit cu o nouă construcţie ca urmare a noii propuneri de sistematizare urbanistică a zonei, iar treptat, pe lângă pereţii vechii biserici s-a înălţat un nou edificiu mult mai încăpător şi impunător. Lucrările de zidărie şi acoperişul noii biserici s-au încheiat în anul 1987, iar mai târziu între 1995 şi 1996 pictorii bisericeşti Ioan şi Ana Bădilă au împodobit-o cu frescă. Sfântul locaş a fost târnosit la 24 august 1997 de către Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului.

Un alt locaş timişorean ocrotit de cei doi Sfinţi Apostoli este biserica Parohiei Timişoara-Fratelia. Construită între anii 1940 şi 1964, aceasta a fost târnostită de Înaltpreasfinţitul Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, la 26 aprilie 1964, în timpul păstoririi preoţilor Dimitrie Botău şi Gheorghe Albu. Concepută după planurile arhitectului Silvetru Rafiroiu, biserica respectă cu fidelitate canonul bizantin, având un plan de cruce greacă înscrisă cu o cupolă centrală masivă pe naos şi două turle în zona intrării principale, deasupra pronaosului. În exterior, pereţii sunt decoraţi cu cărămidă roşie aparentă dispusă pe benzi orizontale paralele, egal distanţate. Pictura sfântului locaş a fost realizată mai târziu, între anii 1983 şi 1985, sub coordonarea preoţilor Eugen Iancu şi Mircea Barzu, de către pictorul Vasile Muntean din Covasna, ajutat de Silviu Bârstaru şi Sorin Hosu. Pictura murală este executată în tehnica frescă şi se distinge printr-un desen riguros, frumos armonizat cromatic şi cu numeroase elemente decorative inspirate din arta populară românească. Privită în ansamblu, biserica întruchipează, la o scară mai mică, renumita catedrală a Bizanţului, „Sfânta Sofia“ din Constantinopol. 

Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ din cartierul Plopi

Şi credincioşii din cartierul timişorean Plopi îşi vor sărbători duminică ocrotitorii bisericii parohiale. Zidită între anii 1968 şi 1970, Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ a fost construită la iniţiativa enoriaşilor şi a preotului Traian Stan, întrucât vechiul locaş ridicat în anul 1949 devenise neîncăpător. Lucrările demarate la noul locaş au fost binecuvântate de Mitropolitul Banatului la 15 noiembrie 1970, în prezenţa a numeroşi clerici şi credincioşi din întreg oraşul. Din punct de vedere arhitectural,  aceasta este concepută în stilul bisericilor bănăţene, în formă de navă, cu o singură absidă în zona altarului şi cu un turn-clopotniţă, înălţat pe pronaos. Lucrările de pictură au fost executate între anii 1977 şi 1978 de pictorul Vasile Muntean din Covasna şi binecuvântate de către Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei de la acea vreme, Preasfinţitul Timotei Lugojeanul, actualul Arhiepiscop al Aradului.

Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel vor fi sărbătoriţi în Episcopia Caransebeşului

La sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Schitul Bogâltin din judeţul Caraş-Severin îşi va sărbători ocrotitorii. Cu acest prilej, Sfânta Liturghie va fi oficiată de către delegatul Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, părintele arhimandrit Constantin Timiş, vicar eparhial, înconjurat de un sobor de preoţi. Piatra de temelie a bisericii Schitului Bogâltin s-a pus în anul 1949, construcţia fiind dirijată şi executată de ctitorul Ioan Rădulescu cu sprijinul credincioşilor din Bogâltin, Cornereva şi de pe Valea Almăjului. Târnosirea bisericii s-a făcut în ziua de 8 iulie 1959, de către Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului. De asemenea, Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ - Govândari din Reşiţa va îmbrăca haine de sărbătoare. Sfânta Liturghie va fi oficiată de către părintele Alin Câmpean, consilier administrativ bisericesc al Episcopiei Caransebeşului, delegatul chiriarhului, înconjurat de un sobor de preoţi. Parohia din cartierul Lunca Bârzavei, sau Govândari, cum este cunoscut de toată lumea, are o biserică închinată celor doi mari Apostoli, construită între anii 1995 şi 1998, ca primul locaş de cult edificat în oraş după a doua conflagraţie mondială. Parohia din Govândari este cunoscută prin legăturile speciale ce le are cu românii din Serbia, Ungaria şi Italia, dar şi prin multiplele acţiuni culturale, sociale şi religioase pe care le desfăşoară. La acest mare praznic, în cinstea celor doi mari Apostoli ai creştinătăţii, municipiul Reşiţa îşi serbează ocrotitorii, prilej pentru organizarea mai multor manifestări culturale şi artistice pentru toţi locuitorii oraşului reşedinţă de judeţ. (Diac. Pavel Canea)