„Lumina de Duminică, un cadou pe care mi-l fac în weekend“

Val după val, gând după gând, an după an, timpul ne însoțește inevitabil. Prin el câștigăm experiență, el ne aduce bucurii, cu el vin necazurile, dar și certitudinile vieții. Cu ajutorul lui Dumnezeu și în funcție de înțelepciunea fiecăruia, existența se înțelege ca o victorie a experienței asupra dezordinii de care ne temem din motive întemeiate. Trecerea timpului este un act definitiv de justiție. Această evidență nefiind o consolare, ci chiar buna rânduială a lui Dumnezeu.

Uneori, timpul trecut este semnul unei reușite deosebite, care merită să fie sărbătorită cu bucurie și satisfacția împlinirii. Săptămânalul „Lumina de Duminică” împlinește 10 ani. Aniversarea se înscrie în acel context fericit de a fi adunat tot atâția ani de succese, de constanță și clarviziune. Vârsta de 10 ani se înțelege într-un prim sens ca fiind acea sfințenie nevinovată a tinereții din suflet, a acelei clipe binecuvântate când Mântuitorul cheamă copiii să vină la El. Sper că pentru fiecare dintre noi amintirea împlinirii vârstei de 10 ani să fie una a nostalgiei împodobite cu lumina cerului senin, a clipei de infinită bucurie întipărită în inimă pe care o păstrăm ca pe o bijuterie inestimabilă.

O știm, apoi, după această aniversare vine timpul cunoașterii, al alegerii între ceea ce sperăm să ne fie de bine sau de folos, pe care sperăm și-l dorim cu ardoare. De acum încolo, undeva în inimă se cuibărește certitudinea de a încerca, de a alege binele. Iar dacă nu este așa, ne rămâne speranța că odată și odată, în virtutea faptului că răul nu e fundamental, ci doar trecător, să redeschidem poarta către lumina dumnezeiască binecuvântată și binefăcătoare.

Pentru o publicație, împlinirea vârstei de 10 ani capătă o altă dimensiune și semnificație. Mai întâi, o astfel de aniversare este un succes în sine. Într-o lume a nesiguranței și a lipsei de statornicie, și sub presiunea aspectului economic, a împlini 10 ani de apariție neîntreruptă este o victorie. De 10 ani, cititorii așteaptă în fiecare săptămână „Lumina de Duminică” ca o necesitate și un ritual în sensul pozitiv al cuvântului. „Lumina de Duminică ” este completarea fericită a sărbătorii duminicale atunci când aceasta nu se înțelege neapărat doar ca o zi de odihnă, ci și ca pe una a preocupării pentru îmbogățirea experienței spirituale, esențială supraviețuirii. 

Duminica ne îmbrăcăm cu haine de sărbătoare pentru a merge la biserică, pentru a ne ruga și a mulțumi Domnului. Cred că nu ajunge doar să ne îmbrăcăm în haine frumoase. Și sufletul, asemenea trupului, trebuie să primească un veșmânt deosebit. Citind „Lumina de Duminică”, sufletul îmbracă haina frumoasă a înțelegerii unor idei și aspecte semnificative pentru fiecare dintre noi. Ne învățăm așa ca duminica să fie ziua în care și cugetul iese din obișnuința zilelor de peste săptămână pentru a experimenta ceva nou, o posibilă întâlnire cu Dumnezeu. În acest fel, trecerea timpului, săptămână de săptămână, duminică de duminică este dinamică, activă, plină de surprize și de învățătură de care avem mereu nevoie. 

Așadar, împlinirea a 10 ani de apariție neîncetată reprezintă vârsta maturității, dar și a maturizării, a certitudinilor, dar și a unei permanente redescoperiri definite prin preocuparea statornică de a evolua împreună cu cititorii fideli către noi provocări și evidențe. Nu este ușor pentru nici o revistă să ajungă la 10 ani de apariție. Nu este de asemenea ușor să ajungi la 10 ani de apariție păstrând prospețimea și elanul primului an, captivându-i pe cititori ca într-un film serial al suișului pe treapta cunoașterii duhovnicești.

Ca un avantaj suplimentar, „Lumina de Duminică” apare și în format electronic. Fără să fiu un entuziast al oricărei noi tehnologii, recunosc avantajul evident al acestei variante. Pentru românii din străinătate, singura întrebare care se pune este când să intrăm pe internet pentru a citi săptămânalul. Înainte de a merge la biserică sau la întoarcerea acasă? În străinătate, drumul până la prima biserică românească este lung, fiind măsurat în zeci de kilometri. Dar chiar și așa, rămâne timp pentru a fi fidel „Luminii de Duminică”. Un preot foarte cunoscut, cu o bogată activitate pastorală în străinătate, îmi mărturisea că pentru el a citi pe internet ediția duminicală a „Ziarului Lumina” este un cadou pe care și-l face singur în fiecare seară de duminică când a ajuns acasă, după o zi plină de evenimente și solicitări. 

Un alt preot îmi spunea că se trezește devreme doar pentru a citi repede titlurile și a gusta bucuria unei alte citiri, în liniște, seara.

Eu fac parte din grupul care citește ziarul în seara de duminică, transformând aceasta într-o obișnuință care îmi este binefăcătoare. Mă îndepărtez de grijile zilei de luni, le uit, le fac neînsemnate și derizorii. Farmecul creștin al duminicii se prelungește până târziu în noaptea de duminică, gândul îmi zboară la frumusețea discuțiilor teologice departe de zgomotul și agitația care urmează începând de luni. 

În virtutea acestui fapt, îmi permit în numele celor care suntem departe să mulțumesc celor care se ostenesc pentru ca noi să primim de acasă raza duhovnicească de înțelepciune în fiecare zi de duminică.

„Lumina de Duminică” va cunoaște și alte aniversări, va crește mai departe în vârstă. Susțin acest lucru dintr-o logică inerentă a faptelor. Ceea ce este bun și folositor este bineplăcut lui Dumnezeu și tocmai din acest motiv este dincolo de ceea ce noi numim trecerea timpului.