Palatul Patriarhiei și-a păstrat și în prima lună a noului an porțile deschise, primind peste 1.000 de turiști din România, dar și din Grecia, Germania, Franța, Italia, Belgia, Marea Britanie, Austria, Japonia și Statele Unite ale Americii.
Turiștii au fost primiți de către ghizii Palatului, care i-au însoțit prin sălile deschise spre vizitare, le-au prezentat istoria edificiului ridicat în urmă cu mai bine de un secol și au răspuns la diferitele întrebări legate de clădirea în sine, dar și despre Biserica Ortodoxă Română.
Turiștii care s-au aflat pe Colina Bucuriei au vizitat și Catedrala Patriarhală, ridicată în secolul al XVII-lea de către domnitorul Constantin Șerban Basarab şi restaurată de mai multe ori în decursul timpului. În anul 2008 au avut loc ample lucrări de consolidare și restaurare, biserica fiind resfințită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în toamna aceluiași an. În cadrul punctului de informare turistică ce funcționează în interiorul Palatului Patriarhiei le-au fost oferite vizitatorilor informații despre alte obiective turistice ale Capitalei, precum și diferite pliante și hărți ale orașului.
În decursul lunii ianuarie, Palatul Patriarhiei a găzduit două evenimente importante: sesiunea de comunicări științifice, organizată de Patriarhia Română împreună cu Academia Română, în contextul împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române, în spațiul construit pe locul fostei clădiri a Adunării Deputaților, în care Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Moldovei, a fost ales şi ca domnitor al Ţării Româneşti. Cel de-al doilea eveniment desfășurat la Palatul Patriarhiei luna trecută a fost şedința Comisiei de pictură bisericească, prezidată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.
Palatul Patriarhiei îşi așteaptă în continuare vizitatorii, oferind totodată celor interesați şi posibilitatea organizării de evenimente, precum congrese, seminarii, simpozioane, concerte, expoziții etc.
Duminică, 3 noiembrie, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, a săvârşit Sfânta Liturghie în Parohia Olari, Protopopiatul Arad, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, se arată pe site-ul arhiepiscopiaaradului.ro.
În ziua de luni, 4 noiembrie 2024, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, l-a primit în vizită, la Palatul Patriarhiei, pe Excelența Sa Domnul Rami Teplitskiy, viceambasadorul statului Israel la București.
Biserica „Înălțarea Domnului” din Dorobanțu, Protoieria Babadag, județul Tulcea, s-a aflat duminică, 3 noiembrie, în zi de sărbătoare prilejuită de prezența în mijlocul credincioșilor a Preasfințitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, care a săvârșit Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, a poposit duminică, 3 noiembrie, în Parohia Moțiori, Protopopiatul Ineu, județul Arad, unde a săvârșit slujba de binecuvântare a lucrărilor de restaurare și înnoire săvârșite în ultima perioadă la biserica parohială și de sfințire a noii capele morturare edificate în curtea sfântului lăcaș.
.jpg)
Duminica a 25-a după Rusalii (Pilda samarineanului milostiv) Luca 10, 25-37 În vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L şi zicând: Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa
„Zis-a Domnul: Nu judecați și nu veți fi judecați; nu osândiți și nu veți fi osândiți; iertați și veți fi iertați; dați și vi se va da; turna-vor în sânul vostru o măsură bună, îndesată,
Fraților, nu în zadar am alergat, nici în zadar m-am ostenit. Și, chiar dacă mi-aș vărsa sângele pentru jertfa și slujirea credinței voastre, mă bucur și vă fericesc pe voi pe toți. Asemenea și voi
Sfinţii Mucenici Galaction şi Epistimia au trăit pe vremea împăratului Deciu (249-251), în cetatea Emesa din Fenicia. Părinţii lui Galaction erau păgâni şi au învăţat dreapta credinţă de la un monah,
Sfântul Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, 119-121, în Filocalia (2001), vol. 5, p. 338 „Aceasta înseamnă a ne curăți pe noi înșine de toată întinăciunea trupului și a duhului (II
Una din constatările devenite clasice în limbajul curent vorbește despre un Occident decadent și secularizat. Fără a intra în comparații statistice sau chiar sterile - în comparație cu cine?, raportat la ce
Harul lui Dumnezeu continuă să lucreze în lume și în zilele noastre, dovedind că Biserica rămâne „laborator al Învierii” și „spital duhovnicesc”. Așa cum în primele secole au strălucit Sfinții
Creștinismul reprezintă baza culturii şi civilizaţiei româneşti. El este elementul esenţial al identităţii noastre. România nu poate fi separată de sensul existenței sale ca naţiune creştină. Conservarea
