Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Mănăstirea „Brâncoveanu“ în sărbătoare
Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, au oficiat slujbele religioase din programul liturgic dedicat hramului Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus. Timp de două zile, racla cu moaşte de la Catedrala mitropolitană din Sibiu a fost adusă la mănăstirea de la Sâmbăta de Sus, apoi racla a fost adusă în Făgăraş, la Biserica "Sf. Ioan Botezătorul", cu ocazia "Zilelor Făgăraşului".
Sărbătoarea Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus a început de sâmbătă, 14 iulie, în ajunul marelui praznic "Adormirea Maicii Domnului", când s-a oficiat slujba Vecerniei, urmată, aşa cum este tradiţia, de slujba Utreniei şi a Prohodului Maicii Domnului, oficiată în altarul din pădurea aflată în apropierea aşezământului monahal. Duminică, în ziua praznicului, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi Preasfinţitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, au oficiat slujba de sfinţire a apei la fântâna din incinta mănăstirii, după care au oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară aflat în pădure. Din soborul de preoţi şi diaconi au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, stareţul Mănăstirii "Brâncoveanu", arhimandritul Ilarion Urs, protopopul de Făgăraş, părintele Ioan Ciocan, protopopul de Săcele, părintele Dănuţ Gheorghe Benga, pr. conf. dr. Ioan Mircea Ielciu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu, arhid. prof. dr. Ioan Ică jr, de la aceeaşi facultate, precum şi alţi stareţi, duhovnici şi preoţi de parohii din împrejurimi. Alături de sutele de credincioşi, s-au aflat şi oficialităţi locale şi judeţene, precum prefectul judeţului Braşov, Ion Gonţea, dar şi invitaţi de la instituţiile centrale de stat. "Răsturnarea minunată" Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de arhid. prof. dr. Ioan Ică jr, care a evocat tradiţia seculară păstrată de credincioşi de a veni la această mare sărbătoare la mănăstirea braşoveană pentru a se ruga Fecioarei Maria şi a prezentat importanţa sărbătorii şi a cinstirii Maicii Domnului pentru creştinătate. "Maica Domnului a stat, după Înălţarea Domnului la Cer, decenii, în mijlocul Ierusalimului şi a fost inima vie a Bisericii creştine, a Bisericii din Ierusalim, din care Apostolii au plecat în toate colţurile lumii să vestească Evanghelia lui Iisus Hristos. Ea a rămas inima de taină a Bisericii, rugându-se în Sionul Bisericii Sfinte, pentru Apostoli, pentru noi creştinii şi pentru toată umanitatea. Şi a primit după ani vestire de la înger, în locul unde se ruga, la Sfântul Mormânt, care i-a spus aducându-i o ramură de palmier: "Maică Fecioară, Fiul Tău nu mai rabdă despărţirea de tine, mama Lui după trup. Te cheamă acasă! Vino acasă! Fiul Cel veşnic te cheamă la El!". Spune tradiţia sfântă a Bisericii că s-a dus atunci în Grădina Ghetsimani şi a făcut o rugăciune de foc, pregătindu-se pentru chemarea ei la Domnul, după care s-a întors în Sion, în Biserica din mijlocul Ierusalimului şi s-a rugat trei zile şi trei nopţi pentru Biserică şi mutarea ei la Domnul. Şi s-a făcut minune dumnezeiască a treia zi, toţi Apostolii au venit pe norii cerului, adunându-se în jurul casei ei, în rugăciune. Maica Domnului i-a binecuvântat pe Apostoli, s-a rugat încă o dată aşa cum a fost un stâlp de foc şi de rugăciune, unind pământul cu Cerul, s-a aşezat în patul ei, şi-a încrucişat mâinile pe piept şi, înconjurată de Apostoli, de ierarhi şi de Biserica din Ierusalim, şi-a dat sufletul în mâinile Fiului ei", a arătat arhid. prof. dr. Ioan Ică jr. Icoana praznicului Adormirii Maicii Domnului a fost descrisă de către teologul sibian: "Vedem aici răsturnarea minunată pentru că Maica Domnului stă întinsă, îşi dă suflarea şi sufletul ei în mâinile Fiului ei. Aici se arată minunea pe care ne-o spune icoana praznicului: Fiul ei coboară din Cer, înconjurat de cetele îngerilor şi ia sufletul Maicii Domnului şi-l poartă în scutece albe, în giulgiu alb, ca pe un prunc. Vedem această răsturnare minunată, căci, după ce, cu ani în urmă, Fiul lui Dumnezeu lua Trup şi era purtat în braţele ei curate, acum vedem pe Fiul ei luând în braţe sufletul ei sfânt şi preacurat şi l-a ridicat la cer. Tradiţia ne spune, apoi, că Apostolii s-au dus la Ghetsimani şi au îngropat cu cântări trupul sfânt şi preacurat, cel purtător de dumnezeire al Maicii Domnului, în mormântul de acolo. Dar şi aici s-a întâmplat ca Apostolul Toma, care n-a fost prezent nici în seara Învierii, să întârzie şi să nu fie împreună cu ceilalţi Apostoli şi cu Maica Domnului la sfârşitul vieţii ei pământeşti. Şi venind i-a implorat pe Apostoli să-l lase să-şi ia rămas-bun şi să sărute mâinile Preacuratei maici. Şi atunci, Apostolii s-au dus la mormânt, au rostogolit piatra şi au văzut minunea peste minuni: trupul era ridicat la cer, în locul lui aflându-se acoperământul şi brâul ei sfânt. Au înţeles Apostolii că trupul Maicii Domnului n-a putut sta în stricăciunea morţii, cum nici Fiul ei n-a putut fi ţinut de moarte şi că ea este suflet şi trup în Împărăţia Tatălui, a Fiului şi a Duhului Sfânt, în Biserica de sus", a spus arhid. prof. dr. Ioan Ică jr. Chemarea sfântă a Mântuitorului La finalul Sfintei Liturghii, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu a ţinut un cuvânt de învăţătură în care a amintit rolul Maicii Domnului în mântuirea oamenilor şi a tâlcuit Evanghelia citită la Sfânta Liturghie a tânărului bogat. "A cunoscut Mântuitorul Iisus Hristos că tânărul din Evanghelia de astăzi a iubit mult mai mult lumea, deşi împlinise formal voia lui Dumnezeu. N-a vrut, însă, să lepede greutatea aceasta care era atât de mare pentru el. Dacă forţa pământului nu este numai necesară gravitaţiei care ne ţine pe pământ, ci ne pune în imposibilitatea de a mai progresa, încercăm să ne bucurăm şi credem că trebuie să ne folosim fiecare clipă pentru ca bucuria noastră să fie deplină aici, pe pământ. Este atât de trecătoare această bucurie şi vedem cât de repede trece timpul, cât de efemeră este clipa şi cât de neputincioasă este bucuria. Ceea ce a oferit Mântuitorul Iisus Hristos ca a doua treaptă a mântuirii este cea pe care a folosit-o Biserica pentru cei chemaţi în chip deosebit, prin cele trei voturi, prin cele trei renunţări. Mântuitorul a rostit astfel o poruncă şi un sfat. Porunca este obligatorie, adică să împlinim voia Lui, dar a adăugat şi un sfat: cine vrea să fie desăvârşit trebuie să renunţe la ceea ce îl ţine în loc în această lume. Renunţând eşti liber, nu mai depinzi de nimic. Aceasta este chemarea sfântă cu care vrem încheiem sărbătoarea de astăzi", a spus Înalt Preasfinţitul Mitropolit Laurenţiu. Stareţul Mănăstirii "Brâncoveanu" de la Sâmbăta de Sus, arhimandritul Ilarion Urs, a mulţumit, la final ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor pentru ataşamentul arătat faţă de aşezământul monahal de la poalele Munţilor Făgăraş, pentru ajutorul permanent primit din partea binefăcătorilor şi a oferit ierarhilor câte o icoană a Maicii Domnului. De asemenea, au fost adresate mulţumiri şi corului "Armonia" de la Constanţa, care a oferit răspunsurile la strană. În continuare, s-a oficiat la acelaşi altar slujba Sfântului Maslu, la care au fost prezenţi sute de credincioşi. Prima zi de sărbătoare de la Mănăstirea "Brâncoveanu" s-a încheiat cu agapa frăţească, hramul continuând şi luni, prin slujbele religioase oficiate de ziua Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ocrotitori ai aşezământului monahal şi ai Ţării Făgăraşului. "Sunt rare astfel de momente" Credincioşii veniţi la hramul Mănăstirii "Brâncoveanu" de la poalele Munţilor Făgăraş au avut posibilitatea să se închine la moaştele păstrate la Catedrala mitropolitană din Sibiu, aduse la Sâmbăta de Sus, cu ocazia hramului, să primească apă sfinţită din fântâna tămăduitoare a mănăstirii, să se roage la Sfânta Liturghie şi la slujba Sfântului Maslu. Iată ce ne-au mărturisit câţiva dintre pelerini: Gheorghe Ţepeş, 60 de ani: "Mă simt foarte bine şi mă bucur foarte mult că am ajuns şi în acest an la hramul mănăstirii. Cred că toţi credincioşii de aici au venit pentru a simţi această linişte sufletească. Vin cu familia la toate hramurile mănăstirii." Rareş Roman, 23 de ani: "Slujba şi întreaga atmosferă mi-au adus o bucurie lăuntrică. Sunt rare astfel de momente şi de aceea le trăim din plin." Maria Timofte, 12 ani: "Am venit aici pentru că este Sfânta Marie şi este şi ziua mea. Am venit să ascult Sfânta Liturghie împreună cu mai mulţi oameni din satul meu."