Mănăstirea Brâncoveni şi-a serbat ocrotitorii

Praznicul Sfinţilor Martiri Brâncoveni a adunat şi anul acesta sute de credincioşi în mănăstirile şi bisericile din Mitropolia Olteniei care le poartă hramul. Ceremonii religioase deosebite au loc în aceste zile în Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Sfinţii Martiri fiind ocrotitorii acestei zone şi ai Mănăstirii Brâncoveni. După ce au fost cinstiţi la Catedrala episcopală în ziua prăznuirii lor, Sfinţii Brâncoveni au fost omagiaţi duminică, 17 august, la Mănăstirea Brâncoveni. Sărbătoarea a debutat cu slujba Sfintei Liturghii, săvârşită la Altarul de vară al mănăstirii, de un numeros sobor de arhierei, preoţi şi diaconi. La invitaţia Preasfinţitului Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, au luat parte la bucuria praznicală mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

Mănăstirea Brâncoveni este situată la 20 de kilometri sud-vest de Slatina, în comuna Brâncoveni, localitate atestată documentar prima dată în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Biserica mare, reconstruită în stil brâncovenesc, are formă de cruce, compartimentată în altar, naos şi pronaos. Pridvorul este deschis, susţinut de opt coloane din piatră, dispuse în centru. Catapeteasma este cea originală, din lemn, cu o sculptură bogat ornamentată, aurită, pe naos are o turlă, iar uşile sunt masive, din lemn de stejar sculptat, cu o compoziţie compartimentată şi cu un modelaj bogat. În pronaos sunt înmormântaţi Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Brâncoveanu, mama şi bunica lui, iar în pridvor este înmormântată jupâniţa Celea. Pictura bisericii mari datează din 1837, autorii fiind necunoscuţi. În muzeul mănăstirii se păstrează coloanele Mănăstirii Văcăreşti, icoane din secolul al XVIII-lea, pietrele funerare ale lui Ghica Vodă, Barbu Văcărescu şi ale postelnicului Dumitrescu. (Cătălin Cernătescu)