Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit în fiecare an la 11 aprilie, a fost serbat sâmbătă la Mănăstirea Cernica. De această mănăstire s-a îngrijit în cei 43 de ani petrecuţi acolo, cât şi astăzi, ca ocrotitor ceresc al ei. Curtea mănăstirii din apropierea Capitalei s-a umplut încă de dimineaţă de credincioşi. Majoritatea a venit pentru a se închina la moaştele Sfântului Calinic, aşezat în faţa bisericii, pe un baldachin. După ce şi-au aşteptat rândul la sfintele moaşte, pelerinii, cu flori primite de la racla sfântului, şi-au căutat un loc de rugăciune fie în biserică, fie pe iarba din jurul ei, ajungând ca, spre amiază, mănăstirea să se bucure de prezenţa câ-torva sute de închinători.
La hramul lui, aşezământul monahal a invitat unul din urmaşii Sfântului Calinic, Preasfinţitul Calinic, Episcopul Argeşului şi Muscelului, fost stareţ al Mănăstirii Cernica. Acesta a oficiat slujba Sfintei Liturghii alături de un sobor de preoţi şi diaconi ai obştii mănăstirii, dar şi invitaţi. După rostirea Sfintei Evanghelii, ierarhul argeşean a elogiat memoria sfântului său înaintaş.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost un om al milosteniei, iar când nu avea posibilitatea să facă milostenie „plângea şi se ruga pentru ca ei să primească milostenie de la Dumnezeu. Aşa s-au săvârşit multe minuni la Mănăstirea Cernica şi în locurile pe unde l-a trimis Dumnezeu. El a ajuns sfânt pentru că a biruit trupul cu osteneli, având o vieţuire duhovnicească deosebită. Sfântul Calinic a crezut în Dumnezeu cu toată puterea vieţii sale“, a explicat Preasfinţitul Calinic.
Făcător de minuni din timpul vieţii
Pelerinii veniţi în număr mare la sărbătoarea Sf. Calinic, au avut bucuria de a asculta şi cuvântul de folos rostit de PF Patriarh Daniel la sfârşitul slujbei. Preafericirea Sa a scos în evidenţă rolul Sfântul Calinic în monahismul românesc, monahism care a făcut o sinteză între experienţa Tradiţiei Bisericii universale şi specificul sufletului românesc. „Faptul că în secolul al XIX-lea, într-o Europă foarte secularizată, avem un isihast, un rugător ca părinţii de odinioară din primul mileniu şi din secolul al XIV-lea, este un lucru foarte rar“. A fost şi un promotor, un susţinător, un apărător al culturii sufletului românesc, iubitor de biserică şi de ţară.
Sfântul Calinic de la Cernica a ajutat o mulţime de săraci, de bolnavi. Toţi banii pe care i-a avut i-a folosit fie pentru a construi biserici, fie pentru a ajuta pe cei săraci. A miluit şi ocrotit o mulţime de bolnavi, de oameni singuri, săraci. „A fost făcător de minuni din timpul vieţii. A prezis ziua morţii mai multor persoane, dar şi a sa. De asemenea, a făcut vindecări minunate, toate lumea îl ştia că era un prieten al săracilor, al celor necăjiţi, deci era considerat sfânt încă de pe pământ“, a spus Patriarhul nostru.
„În timpul perioadei comuniste, Sfântul Calinic a fost de mare reazem pentru o mulţime de oameni care se luptau cu o ideologie atee. În aceea perioadă, a fost stareţ la această mănăstire PS Calinic al Argeşului şi Muscelului, care s-a luptat pentru ca mănăstirea să fie mereu deschisă, să-şi apere bunurile ei şi, în acelaşi timp, să fie o cetate spirituală pentru păstrarea credinţei şi a demnităţii româneşti, reuşind numai cu ajutorul sfântului“, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh.
La final, PS Calinic a primit drept cadou de ziua sfântului al cărui nume îl poartă, o cruce de binecuvântare din partea Întâistătătorului Bisericii Române. Mănăstirea a primit cadou volumul de studii „Sfântul Vasile cel Mare, închinare la 1.630 de ani“, dar şi ultima ediţie a Bibliei Sinodale în format mare, iar pelerinii au primit, tot din partea Preafericirii Sale, iconiţe cu Sfântul Calinic de la Cernica.
.jpg)
