Mănăstirea Secu se găteşte în veşminte de sărbătoare

Din candelabrul de sfinţi români, două candele au fost aprinse nu cu mult timp în urmă, dintre foştii vieţuitori ce s-au nevoit sub bătrâna tâmplă a Mănăstirii Secu: Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, şi Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu.

Mănăstirea Secu se va înveşmânta, şi anul acesta, în haine de sărbătoare, în zilele de 28, 29 şi 30 august. Programul liturgic va începe, ca în fiecare an, la ora 18:00, cu Slujba Privegherii, formată din Vecernia Mare unită cu Litia, Utrenia şi Ceasul I. A doua zi, dis-de-dimineaţă, se va săvârşi slujba de sfinţire a apei, urmată de Sfântul Maslu, Ceasul III, Ceasul VI şi Sfânta Liturghie, care, potrivit tradiţiei acestor locuri, este arhierească, credincioşii şi monahii bucurându-se de prezenţa plină de binecuvântare a Arhipăstorului Moldovei, înconjurat de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi. Şi, tot potrivit tradiţiei moldave, la sfârşitul slujbei se citesc pentru cei prezenţi la hram, de către arhiereu, câteva rugăciuni de dezlegare. Fiind praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinţei, această zi este una de post, în orice zi a săptămânii ar cădea, zi dedicată rugăciunii, cugetărilor sfinte şi faptelor bune.

Din anul 2007, mănăstirea a primit ca ocrotitor şi pe Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, an când a şi fost trecut în rândul sfinţilor. Astfel că, pe 29 august, la ora 18:00, timpul se sfinţeste din nou cu Slujba de Priveghere în cinstea Sfântului Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, ajutătorul celor ce se ostenesc cu învăţătura, şi a Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, "arhiepiscopul cel sfânt şi minunat", canonizat în anul 2008. Ziua liturgică se continuă a doua zi dimineaţă, cu Acatistul Sfântului Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei. Urmează apoi Ceasurile III, VI şi Sfânta Liturghie, urmată de agapa frăţească.

Cuvintele Evangheliei ce se citesc în cadrul Sfintei Liturghii din ziua prăznuirii Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul amintesc de cruzimea şi nedreptatea morţii Sfântului Ioan Botezătorul. Ele ne arată, într-o formă foarte dramatică, ceea ce se întâmplă în lume atunci când oamenii sunt dominaţi de păcat şi de patimi, atunci când sufletul devine împietrit şi nu se lasă dăltuit şi curăţit de harul lui Dumnezeu, de Hristos, Care vine şi Se face tuturor toate.

"Hramul unei mănăstiri sau al oricărei comunităţi creştin-ortodoxe este, după sărbătoarea Sfintei Învieri, cea mai frumoasă şi îmbucurătoare zi de prăznuire. Pentru Mănăstirea Secu, bucuria hramului este puţin umbrită, din cauză că cinstitul Cap al Sfântului Prooroc Înaintemergătorului şi Botezătorului Ioan, cel care ne cheamă prin cuvântul "pocăiţi-vă" şi pe noi, la înnoirea vieţii duhovniceşti, a fost tăiat pentru neînfrânare şi necredinţă. Dar, întrucât trecerea din viaţa aceasta a oricărui ales al lui Dumnezeu este o naştere pentru viaţa veşnică, ne bucurăm, mulţumind Domnului pentru toate. Bucuria noastră sporeşte şi prin prezenţa la sărbătoarea noastră a Înalt Preasfinţitului Dimitrie, Mitropolit de Irinoupolis şi Seychelles, alături de păstorul nostru duhovnicesc - Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Vă invităm să fiţi părtaşi bucuriei noastre pe 29 şi 30 august", a declarat arhimandritul Vichentie Amariei, stareţul Mănăstirii Secu.

Hramurile de la mănăstiri sunt zugrăvite de inimile credincioşilor ca o icoană, ce rămâne păstrată mult timp sau chiar pentru totdeauna în odaia sufletului fiecăruia, la loc de cinste. Credincioşii se întorc fiecare pe la casele lor, ducând binecuvântarea şi bucuria rugăciunii gustate în clipele sfintelor slujbe. (ierod. Hrisostom Filipescu)