Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Mănăstirea „Sfânta Treime“ - Vişina, la ceas de aleasă prăznuire

Mănăstirea „Sfânta Treime“ - Vişina, la ceas de aleasă prăznuire

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 05 Octombrie 2014

Mănăstirea Vişina, din judeţul Gorj, a îmbrăcat sâmbătă, 4 octombrie, haina de praznic. În mijlocul obştii monahale de la intrarea în Defileul Jiului a fost prezent Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care a săvârşit slujba de sfinţire a picturii bisericii cu hramurile „Sfânta Treime“ şi „Sfântul Nicodim de la Tismana“, urmată de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Istoria mănăstirii de la Vişina, din judeţul Gorj, se leagă nemijlocit de activitatea Sfântului Nicodim pe meleagurile olteneşti. Cu sprijinul mai multor domnitori români, Sfântul Nicodim a ctitorit o mulţime de mănăstiri la poalele Carpaţilor, mănăstiri ce au constituit adevăraţi piloni de susţinere a Ortodoxiei în faţa prozelitismului catolic al vremii. Este vorba aici de mănăstirile Vodiţa, Topolniţa, Gura Motrului, Tismana şi Vişina. Cronica rimată de la Mănăstirea Prislop arată că Sfântul Nicodim s-a aşezat într-o peşteră de lângă Valea Jiului, la Surduc, şi a ctitorit Mănăstirea Vişina, iar un document din 14 decembrie 1514, semnat de Sfântul Domnitor Neagoe Basarab, aminteşte numele primului egumen cunoscut de la Vişina, Grigorie. Din vechea mănăstire Vişina se mai pot vedea şi astăzi ruinele bisericii, ca o mărturie a începuturilor monahismului la noi.

După anul 1990, sub strădania stareţului Melchisedec Suparschi, s-a trecut la reconstrucţia mănăstirii, iar în anul 1994, prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-a reînfiinţat Mănăstirea Vişina, din judeţul Gorj, păstrându-se hramul iniţial „Sfânta Treime“. Alături de Mănăstirea Lainici, Vişina reprezintă liantul credincioşilor din Oltenia cu cei din Ardeal, numeroşi credincioşi dornici de câteva clipe de linişte şi de rugăciune trecându-i adesea pragul. Mănăstirea Vişina este situată la ieşirea din Defileul Jiului, pe şoseaua ce leagă oraşul Târgu-Jiu de Petroşani, fiind o mănăstire de călugări aflaţi sub conducerea părintelui stareţ Irodion Breaz. (Marius Stochiţoiu)