Mănăstirea Sfântului Antim şi-a sărbătorit hramul

Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti, a fost prăznuit ieri, 27 septembrie, la ctitoria sa din Bucureşti, Mănăstirea Antim. Sfânta Liturghie a fost săvârşită cu acest prilej de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Numeroşi credincioşi bucureşteni şi din împrejurimi au înăl­ţat ieri, în ziua prăznuirii Sfântului Antim, rugăciuni către ctitorul şi ocrotitorul ceresc al mănăstirii care îi poartă numele şi s-au închinat la moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, aduse spre cinstire de la Biserica „Sfântul Gheor­ghe”-Nou din Bucureşti. În cadrul Sfintei Liturghii, oficiată pe un podium special amenajat în apropierea bisericii resfinţite, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul le-a vorbit credincioşilor despre prezenţa celor două delegaţii din Bisericile Antiohiei şi Georgiei, cu prilejul resfinţirii bisericii Mănăstirii Antim. Prin vizita lor, ei au arătat legăturile strânse ale Sfântului Ierarh Antim Ivireanul cu aceste două regiuni ortodoxe. „Cu Georgia, Sfântul Antim a avut o legătură naturală, el fiind georgian de origine. Georgia se mai numea şi Iviria, iar aceste legături naturale, fireşti, au fost dublate mai târziu, când el a devenit mare artist, tipograf şi Mitropolit al Ţării Româneşti, de legături duhovniceşti, sprijinind Biserica din ţara sa natală cu o tipografie cu litere specifice alfabetului georgian sau gruzin. Cu Patriarhia Antiohiei, cu creştinii de limbă arabă, Sfântul Ierarh Antim a avut, de asemenea, strânse legături duhovniceşti, tipărind pentru aceştia mai multe cărţi în limba arabă. Viaţa Sfântului Antim a fost plină de sfinţenie, plină de osteneli, şi rămâne, la trei veacuri de la moartea sa martirică, o pildă vrednică de ­urmat pentru fiecare dintre noi, şi totodată un motiv de a aduce adâncă recunoştinţă acestui mare ierarh al Bisericii noastre, care, deşi georgian de origine, a lucrat cu atâta dragoste în via Domnului din Ţara Românească”, a evidenţiat Preasfinţia Sa.

„Sfântul Antim rămâne în cultura noastră ca un artist polivalent”

În continuare, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, făcând referire la pericopa evanghelică citită în cadrul Sfintei Liturghii (Luca 12, 32-40), a precizat că Dumnezeu îi va binecuvânta şi îi va răsplăti pe cei care se vor afla în stare de priveghere. „Sfântul Antim Ivireanul s-a aflat toată viaţa lui - ca tipograf, monah, Episcop la Râmnic şi Mitropolit al Ţării Româneşti -, într-o permanentă priveghere pentru sufletul său, dar şi pentru sufletele tuturor credincioşilor încredinţaţi. El a avut în modul cel mai profund această conştiinţă a responsabilităţii faţă de mântuirea tuturor creştinilor păstoriţi. Într-o predică, el atrăgea atenţia celor care-l ­ascultau că de gâtul său atârnă sufletele tuturor păstoriţilor lui. Din această conştiinţă înaltă s-a născut această lucrare minunată, tipărind în 25 de ani mai mult de 60 de cărţi. A tipărit cărţile importante pentru slujirea preoţilor şi a cântăreţilor, pentru folosul credincioşilor, pentru apărarea dreptei credinţe, într-o perioadă în care prozelitismul calvin şi cel catolic erau foarte puternice. ­A ­tipărit cărţi de folos pentru creştinii din Serbia, din Bulgaria, din patria natală, şi pentru creştinii arabi din Patriarhia Antiohiei. Sfântul Antim este păstrat în amintirea Bisericii noastre ca un mare filantrop. În testamentul său legat de această mănăstire, ctitorie a sa încredinţată Tuturor Sfinţilor, el lasă legământ să fie ajutaţi şi după moartea lui copiii orfani şi săraci, văduvele, străinii ş.a. De asemenea, Sfântul Antim rămâne în cultura noastră ca un artist polivalent. A fost arhitect, iar această biserică frumoasă a fost construită după un proiect făcut de el. A fost sculptor, aşa cum ne arată catapeteasma şi uşile de la intrarea în această biserică, a fost miniaturist, caligraf şi pictor”, a subliniat PS Episcop Varlaam Ploieşteanul.

La final, ierarhul a precizat că ziua prăznuirii Sfântului Antim este o zi de sărbătoare şi pentru cultura, arta şi spiritualitatea românească. În cadrul Sfintei Liturghii au fost folosite Sfintele Vase dăruite luni, 26 septembrie, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la finalul slujbei de Sfinţire a ­bisericii Mănăstirii Antim.