Joi, 22 mai, beneficiarii serviciilor Cantinei sociale „Sfânta Muceniță Filofteia” din Protoieria Sector 4 Capitală au avut parte de o zi specială, petrecută într‑un cadru spiritual și natural deosebit.
Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” - 386 de ani de la sfințire
Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași a marcat marți, 6 mai 2025, 386 de ani de la sfințire, printr-o slujbă solemnă și evenimente comemorative.
Cu ocazia împlinirii a 386 de ani de la acest eveniment, starețul mănăstirii, arhim. Elisei Nedescu, a organizat o slujbă solemnă. În cadrul Sfintei Liturghii au fost înălțate rugăciuni de mulțumire aduse lui Dumnezeu Cel Atotputernic pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român și asupra acestei mănăstiri, precum și rugăciuni de pomenire pentru ctitorii mănăstirii.
Un cuvânt de evocare a fost rostit de pr. prof. dr. Ion Vicovan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, care a subliniat rolul fundamental al acestei ctitorii în afirmarea spiritualității și culturii Bisericii Ortodoxe în Moldova: „Biserica a fost și a rămas până astăzi una dintre cele mai reprezentative din Moldova. Toți călătorii și istoricii străini care au vizitat aceste locuri - iar numele multora dintre ei ne sunt cunoscute - au scris cuvinte de aleasă apreciere despre această biserică: despre frumusețea și arhitectura ei, despre farmecul ei aparte, despre sfintele moaște și despre întregul ansamblu care o înconjura odinioară. […] Tot în acest cadru, se cuvine să amintim și faptul că aici au fost adăpostite, timp de aproape două secole și jumătate (din anul 1641 până în decembrie 1888), moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Aici s-au închinat de-a lungul vremii domnitorii Moldovei, împreună cu familiile lor, boierii țării, ierarhi - români și străini. La începutul secolului al XVIII-lea, însuși țarul Rusiei, Petru I cel Mare, a fost prezent aici.
În timpul domniei lui Vasile Lupu, la această mănăstire a fost hirotonit Patriarhul Paisie al Ierusalimului, care fusese anterior stareț al Mănăstirii Galata.
Tot aici a fost publicată prima carte în limba română - Cazania sau Cartea românească de învățătură. O mențiune importantă: una dintre cele două prefețe ale acestei lucrări, numite în vechime predoslovii, a fost scrisă chiar de domnitorul Vasile Lupu”.