„Taina cea din veac ascunsă și de îngeri neștiută”, Nașterea din Fecioara Maria a Fiului lui Dumnezeu devenit Om, a fost prăznuită cu multă solemnitate și bucurie la Catedrala Patriarhală din
Mănăstirea Topolniţa la ceas de praznic
Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat credincioşi din toate părţile Mehedinţiului la hramul bisericii de lemn a Mănăstirii Topolniţa. Sfânta Liturghie praznicală a fost săvârşită la altarul de vară al sfântului aşezământ monahal, de către un sobor de ieromonahi şi de preoţi, în frunte cu arhimandritul Pavel Nicolăescu, stareţul mănăstirii. Ca prinos de recunoştinţă adus ctitorilor, stareţilor şi vieţuitorilor, închinătorilor, donatorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri, adormiţi întru dreapta credinţă, după Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba Parastasului.
După tradiţie, prima biserică a Mănăstirii Topolniţa a fost zidită de Sfântul Nicodim (secolul al XIV-lea). Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646, de ctitorul Lupu Buliga. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul“ şi Dima „Romanul“. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi“, pictată în faţada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit, dar a fost reînfiinţat în anul 1930. (Cătălin Cernătescu)