Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Mănăstirea Topolniţa la ceas de praznic

Mănăstirea Topolniţa la ceas de praznic

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Știri
Data: 22 Mai 2014

Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena a adunat credincioşi din toate părţile Mehedinţiului la hramul bisericii de lemn a Mănăstirii Topolniţa. Sfânta Liturghie praznicală a fost săvârşită la altarul de vară al sfântului aşezământ monahal, de către un sobor de ieromonahi şi de preoţi, în frunte cu arhimandritul Pavel Nicolăescu, stareţul mănăstirii. Ca prinos de recunoştinţă adus ctitorilor, stareţilor şi vieţuitorilor, închinătorilor, donatorilor şi binefăcătorilor acestei mănăstiri, adormiţi întru dreapta credinţă, după Sfânta Liturghie s-a oficiat slujba Parastasului.

După tradiţie, prima biserică a Mănăstirii Topolniţa a fost zidită de Sfântul Nicodim (secolul al XIV-lea). Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646, de ctitorul Lupu Buliga. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul“ şi Dima „Romanul“. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi“, pictată în faţada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit, dar a fost reînfiinţat în anul 1930. (Cătălin Cernătescu)