În prima zi de Paști, astăzi, 12 aprilie 2026, la Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită slujba Vecerniei Învierii Domnului, cu rânduială specială, cunoscută în tradiția populară drept „A doua Înviere”. Slujba a fost oficiată, la orele amiezii, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum din cadrul Patriarhiei Antiohiei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop‑vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.
Mănăstirea Vodiţa şi-a serbat cel de-al doilea hram
Praznicul Naşterii Maicii Domnului a fost cinstit şi la mănăstirea mehedinţeană Vodiţa, care şi-a serbat cel de-al doilea hram. Dimpreună cu obştea monahală condusă de protosinghelul Ioanichie Nicolăescu, credincioşii prezenţi au adus Sfintei Fecioare prinos de laudă şi mulţumire, participând în număr mare la Sfânta Liturghie. Mănăstirea Vodiţa este o mănăstire de călugări întemeiată între anii 1364 şi 1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti, Vlaicu-Vodă. A fost refăcută de Radu cel Mare în jurul anului 1500, dar a cunoscut o perioadă de decădere după războiul austro-turc din 1718. În anul 1995 s-a început execuţia unei frumoase biserici de lemn, la realizarea căreia au fost preluate elemente din stilul tradiţional maramureşean. Biserica a fost sfinţită la data de 29 iulie 2001, de către IPS Teofan, pe atunci Mitropolitul Olteniei. Începând din anul 1997, stareţ al Mănăstirii Vodiţa este protosinghelul Ioanichie Nicolăescu. Hramul principal al mănăstirii este „Sfântul Antonie cel Mare“, prăznuit de Biserică la data de 17 ianuarie. (Pr. Viorel Vlăducu)



.jpg)
