Maria Egipteanca, pildă de pocăinţă şi sfinţenie

Biserica Ortodoxă a pomenit ieri, 29 martie, în Duminica a cincea din Postul Sfintelor Paşti, pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie care a fost săvârşită în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul“ din Reşedinţa Patriarhală, la finalul căreia a arătat semnificaţiile duhovniceşti ale pericopei evanghelice de la Sfântul Apostol şi Evanghelist Marcu şi ale Duminicii Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca.

Evanghelia Duminicii a cincea din Postul Mare (Marcu, 10, 32-45) Îl arată pe Domnul Iisus Hristos prevestind taina Pătimirilor, Morţii şi Învierii Sale, pentru a înţelege că „Taina Crucii este îndreptată spre Înviere, iar puterea Învierii se află ascunsă în Cruce“, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Evanghelia acestei Duminici mai face referire la cererea fiilor lui Zevedeu, Iacov şi Ioan, care, având impresia că Mântuitorul vorbeşte despre o împărăţie lumească, în locul celei romane, au cerut să stea de-a dreapta şi de-a stânga Mântuitorului întru slavă. Însă Domnul Hristos i-a mustrat pentru că, deşi vor gusta şi ei din paharul şi botezul despre care vorbeşte Domnul Iisus, care înseamnă pătimirile Sale, „nu cunoaşterea personală a lui Iisus aduce cuiva slavă şi onoare, ci smerenia faptelor bune pe care le săvârşeşte cineva. Altfel spus, Dumnezeu nu face favoruri celor ambiţioşi şi mândri, ci dăruieşte har celor smeriţi şi ostenitori, întrucât sunt împlinitori ai voii Lui“, a precizat Preafericirea Sa. Prevestirea Mântuitorului Iisus Hristos cu privire la suferinţele Apostolilor s-a împlinit mai târziu, fiindcă Sfântul Apostol Iacov a fost decapitat de regele Irod Agripa în anul 44, iar Sfântul Apostol Ioan Evanghelistul a fost exilat în anii 94-95 în insula Patmos de către împăratul Domeţian, în timpul persecuţiilor romane împotriva creştinilor.

„Din Evanghelia de astăzi (n.r., ieri) învăţăm că şi noi, ca odinioară ucenicii Domnului, putem fi ispitiţi de patima slavei deşarte, de dorinţa de întâietate, de a fi mai apreciaţi decât ceilalţi oameni. Iar această dorinţă egoistă sau pătimaşă de întâietate trezeşte în cei din jur invidie şi mânie. Astfel, slăbeşte armonia sau pacea dintre oameni şi diminuează bucuria comuniunii frăţeşti adevărate. Însă Domnul Iisus Hristos ne învaţă că iubirea smerită faţă de semeni şi ajutorarea sau slujirea lor constituie calea care duce la mântuire, la unirea omului cu Dumnezeu şi la bucuria armoniei din comunitatea umană. Prin urmare, adevărata onoare sau demnitate provine din calitatea cuiva de slujitor smerit sau ajutător milostiv al semenilor săi, indiferent de mărimea rangului pe care-l are în comunitate sau în societate“, a evidenţiat Patriarhul României. Totodată, Preafericirea Sa a subliniat că Evanghelia Duminicii a cincea din Postul Sfintelor Paşti cheamă pe fiecare credincios să trăiască în Duhul lui Hristos, nu în cel lumesc, respingând ispita slavei deşarte prin smerenie, pocăinţă, post, mărturisirea păcatelor, împăcarea cu semenii aflaţi în supărare şi milostenia faţă de cei săraci, bolnavi şi singuri.

Deşi este pomenită în data de 1 aprilie, Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este cinstită şi în Duminica a cincea din Postul Mare, pentru a o avea credincioşii drept model de pocăinţă şi înnoire duhovnicească prin rugăciune, smerenie şi post. „Pilda vieţii de pocăinţă şi sfinţenie a Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca este o întărire spirituală şi o speranţă pentru toţi oamenii care doresc să se mântuiască, să-şi schimbe şi să-şi sfinţească viaţa, oricât de păcătoşi ar fi ei la un moment dat. (…) Ca şi Duminica Sfântului Ioan Scărarul, Duminica Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca ne pregăteşte să înaintăm duhovniceşte spre Sâmbăta lui Lazăr, Duminica Floriilor şi Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului, pentru a intra apoi în lumina Sfintelor Paşti“, a conchis Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.