Mărturii despre monahul de la Rohia

În volumul „Părintele Nicolae Steinhardt şi fascinaţia credinţei“ din colecţia „Restituiri“, apărut la Editura „Renaşterea“ a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, sunt reunite articole şi interviuri ale unor personalităţi care creionează un portret al monahului de la Rohia.

Aceste articole, reunite în volumul apărut la editura clujeană, au fost publicate, de-a lungul timpului, în Revista „Renaşterea“. Sunt prezentate contribuţiile unor clerici sau oameni de cultură la creionarea portretului spiritual şi intelectual al monahului de la Rohia, un exponent al simbiozei dintre cultură şi credinţă, conform celor precizate de părintele Cătălin Pălimaru, directorul editurii.

Între articolele din volumul închinat operei şi personalităţii lui Nicolae Steinhardt, se regăsesc cele semnate de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului,  Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, vrednicul de pomenire arhimandrit Serafim Man, pr. Stelian Tofană, Preasfinţitul Iustin Sighteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Marius Mizgan, pr. Ioan Pintea, S.L. Sevianu, Teodora Roşca, Radu Preda, Alexandru Paleologu, Virgil Cândea, Dan Ciachir, pr. Ioan Chirilă, Liviu Antonesei, Leontin Cupar, Maria-Elena Ganciu, Adrian Mureşan ş.a..

Parcursul unic al lui Steinhardt

În prefaţa volumului, semnată de pr. Cătălin Pălimaru, este evidenţiat parcursul spiritual aparte al părintelui Nicolae de la Rohia, în istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Române. „Apartenenţa lui la acest corp eclesial s-a produs nu în maniera tradiţională a credincioşilor români, ci în urma unei radicale şi profunde convertiri. Acest act existenţial s-a materializat nu doar în episodul baptismal, ci s-a prelungit şi în asumarea conştientă şi matură a condiţiei monahale, dând totodată o traiectorie nouă operei sale şi marcând decisiv destinul unor oameni“, a arătat pr. Cătălin Pălimaru, care a adăugat că la monahul Nicolae de la Rohia convertirea nu s-a ivit fulgerător, ci a fost un proces de durată şi s-a produs ca urmare a unui itinerariu spiritual marcat de felurite experienţe de viaţă: lecturi importante, întâlniri decisive,stări sufleteşti limită şi profunde reflecţii. Referitor la perioada în care a fost în închisoare, „mărturisirile şi relatările sale ulterioare nu pun accentul pe suferinţă, pe latura întunecată a detenţiei, ci surprind aspectele luminoase, ziditoare şi dătătoare de optimism ale universului concentraţionar. În închisoare se plămădeşte «Jurnalul fericirii», capodopera steinhardtiană, unică pentru istoria gulagului românesc“, se arată în prefaţa volumului.

Întreaga operă a lui Nicolae Steinhardt a fost inclusă într-un amplu proces de reeditare, fapt ce arată complexitatea eseistului, publicistului, teologului şi memoralistului Steinhardt. „Din toate reies talentul lui literar şi competenţele din varii domenii, dar mai ales profilul lui spiritual. Opera deplinei lui maturităţi trebuie citită din perspectiva sintezei dintre cultură şi credinţă. Cu toate acestea, părintele Nicolae de la Rohia nu trebuie identificat cu opera lui. Personalitatea lui complexă, cultura vastă, bogăţia vieţii lui spirituale, ca semne ale binecuvântării lui Dumnezeu, au fost suprinse doar în mică măsură în ceea ce a scris. Despre restul dau seamă, din când în când, cei care l-au cunoscut“, arată pr. Cătălin Pălimaru.