Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
Misterul icoanei Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă
Sute de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfinţitul Episcop Lucian al Caransebeşului la Mănăstirea Piatra Scrisă, cu prilejul sărbătoririi praznicului împărătesc Întâmpinarea Domnului.
Alături de obştea monahală şi de preoţii parohi din parohiile Armeniş şi Feneş, credincioşii s-au putut bucura de solemnitatea Sfintei Liturghii arhiereşti, mulţi dintre ei împărtăşindu-se cu Sfintele Taine. La final, stareţul mănăstirii, protosinghelul Paisie Sadici, a mulţumit ierarhului pentru bucuria prilejuită de poposirea în mijlocul obştii monahale şi a credincioşilor care cercetează sfânta mănăstire. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a vorbit celor prezenţi atât despre dimensiunea duhovnicească a praznicului Întâmpinării Domnului, cât şi despre rugăciunea Dreptului Simeon, rugăciune păstrată în cultul divin public al Bisericii noastre până astăzi. Tradiţia locală mărturiseşte că la construirea căii ferate dintre Caransebeş şi Orşova, la deschiderea tunelului pe unde era rânduită trecerea căii ferate, s-a găsit o icoană pictată care reprezenta Sfânta Treime, ceea ce a îndemnat credincioşii de a determina inginerii constructori să devieze ieşirea tunelului spre Armeniş, la câţiva metri spre apus de icoană. Apariţia acestei icoane este învăluită de mister, credincioşii mărturisind că este o minune şi nu a apărut prin zugrăvirea de către mâinile unui meşter. Tradiţiile orale sunt diverse, însă prima menţiune documentară sigură despre Piatra Scrisă apare pe o hartă militară austriacă din anul 1788, în care pe acest loc este trecută stânca Sfintei Treimi. Din cauza infiltraţiilor de apă în stânca ce adăposteşte icoana, aceasta a necesitat restaurarea în 1822 de către pictorul Moise Buru Scriitorul, din Caransebeş. Mutarea schitului În anul 1929, familia Dragomir din Slatina Mică a ridicat o capelă ce adăposteşte icoana în amintirea fiicei lor, care a trecut la Domnul. În anul 1930, Episcopia Caransebeşului a construit o casă cu etaj pentru personalul monahal şi o clopotniţă, astfel apărând aşezarea monahală numită Schitul de la Piatra Scrisă. Din cauza poziţionării la marginea drumului european, fapt ce nu constituia confort duhovnicesc, la iniţiativa ieromonahului Hristofor Bucur s-a amenajat pe dealul din vecinătatea schitului un nou corp monahal şi o nouă biserică reprezentativă pentru aceste locuri. Hramul acestui schit constituie un prilej de pelerinaj la icoana Sfintei Treimi de la Piatra Scrisă în fiecare an la praznicul "Duminica tuturor sfinţilor". Noua biserică a mănăstirii a fost târnosită în anul 2008 de Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului la hramul aşezământului mănăstiresc. În prezent, obştea monahală condusă de protosinghelul Paisie Sadici întreprinde eforturi de definitivare a ansamblului monahal aflat pe dealul de lângă biserica care găzduieşte de zeci de ani icoana nefăcută de mâini omeneşti a Sfintei Treimi.