„Mitropolia Olteniei“, o nouă apariţie editorială

De curând, a ieşit de sub tipar numărul 1-4/2013 al revistei „Mitropolia Olteniei“. Cea mai importantă publicaţie cu caracter periodic din Mitropolia Olteniei aduce în actualitate studii de cea mai înaltă ţinută academică, articole, traduceri, predici şi recenzii.

 

Revista „Mitropolia Olteniei“ a mai bifat o pagină în bogata ei istorie din spaţiul publicaţiilor academice de sorginte teologică. Tipărită cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, revista pune în lumină, număr de număr, valoroase însemnări redactate în limba română, dar şi în alte limbi de circulaţie internaţională. În felul acesta, prestigioasa publicaţie împlineşte cu succes nobila misiune de a îmbogăţi tezaurul teologiei noastre ortodoxe. 

Numărul 1-4/2013 al revistei „Mitropolia Olteniei“ este deschis, după cum ne-am obişnuit, prin studiul IPS Părinte Mitropolit Irineu, care abordează din punct de vedere dogmatic problema Chenozei Logosului Înomenit şi roadele acesteia în procesul de ridicare a omului spre cele dumnezeieşti. Titlul prezentei analize, „Fiul lui Dumnezeu în deşertarea de Sine şi lucrarea dumnezeirii Sale în îndumnezeirea oamenilor“ (pp. 9-56), este cât se poate de grăitor în acest sens. Într-o analiză atentă şi deosebit de laborioasă, Mitropolitul Olteniei reuşeşte să contureze principalele coordonate desprinse din actul Întrupării, precum şi reflexul mântuitor al acestora în inima unei omeniri secătuite de păcat. Complexitatea acestei profunde problematici doctrinare este prefaţată de o frumoasă justificare prefigurativă, aceasta întrucât, în acord cu teologia Sfinţilor Părinţi, „începutul chenozei este însuşi actul creaţiei lui Dumnezeu“. Pornind de aici, Întâistătătorul Bisericii din Oltenia susţine că „lucrurile lumii atârnă fiinţial de Dumnezeu, ele fiind aduse din nefiinţă la fiinţă în afara Lui printr-o intervenţie divină creatoare. În această ipostază, lumea se înfăţişează ca venind de la Dumnezeu şi întorcându-se la Dumnezeu, prin energiile necreate care o menţin într-o vie şi statornică actualitate. Datorită acestui fapt, Dumnezeu, prin darurile Sale şi prin energiile divine necreate, Se află în lume ca Principiu de viaţă veşnică şi existenţă fericită, rămânând prin fiinţa Sa într-o transcendenţă absolută faţă de lume“ (p. 9). De aici, Părintele Mitropolit trece la analiza propriu-zisă a actului chenotic, ca apropiere personală între Ziditor şi lucrul mâinilor Sale, concretizat printr-o necesitate imperativă a întrupării Mântuitorului Hristos. În acest context, Fiul lui Dumnezeu îşi justifică şi în acelaşi timp întăreşte atributul Său de Pantocrator, El fiind „Cel care ţine toate şi dă viaţă tuturor, prin energia dragostei Sale“ (p. 11). „Mai mult, spune IPS Părinte, prin actul chenozei, El transcende chiar propria atotputernicie, printr-o coborâre a Persoanei Sale la om şi la lume. Prin aceasta El a arătat adevărata Sa atotputernicie de a voi şi de a putea, adică de a iubi fără margini, până la moartea pe cruce“ (ibidem). Rezultatul acestei necesităţi mântuitoare este, prin urmare: „hristificarea noastră de Cel ce S-a făcut rob pentru noi“ şi „ridicarea noastră spre Raţiunea supremă mai presus de raţiune“ (p. 56).

Între cei care au consemnat la secţiunea „Studii şi articole“, amintim pe lect. univ. dr. Cristian Petcu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova („Principii teologice şi aspecte dogmatico-canonice în opera Sfântului Neagoe Basarab“), asist. univ. dr. Ioana-Rucsandra Dascălu - Facultatea de Litere din Craiova („Tradiţionalism canonic şi progres ştinţific în Tratatul «Pasiunile sufletului» al lui Rene Descartes“), pr. prof. univ. dr. Alexandru Isvoranu - Facultatea de Teologie din Craiova („Punerea mâinilor, ungerea şi vindecarea - fundamente biblice“), pr. conf. dr. Gheorghe Zamfir - Facultatea de Teologie din Craiova („Rolul şi importanţa Sfintei Cruci în viaţa Bisericii“), pr. lect. univ. dr. Sergiu Popescu - Facultatea de Teologie din Craiova („Şcolile de cântăreţi bisericeşti din Oltenia în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului XX“) etc.

 

La secţiunea „Traduceri“, pr. lect. univ. dr. Adrian Ivan a pus în lumină „Introducerea la Epistola către Romani - Omilia I“ a Sfântului Ioan Gură de Aur. Textul a fost tradus din neogreacă, abdatările şi notele de subsol aparţinând traducătorului. De importanţă similară este şi secţiunea „Predici, comentarii, meditaţii“, fiind locul unde, număr de număr, se întrec cele mai talentate condeie din Mitropolia Olteniei. Au consemnat: pr. lect. dr. Nicolae Răzvan Stan, despre „Dimensiunea ascetico-mistică a Postului Mare“, pr. lect. univ. dr. Adrian Boldişor - „Actualitatea Sfinţilor Trei Ierarhi“, de menţionat că această omilie a fost prezentată în plen la hramul Facultăţii de Teologie din Craiova (30 ianuarie 2013), pr. Ioan Ioanicescu - „Dimensiunea liturgică a timpului. Zilele săptămânii în spiritualitatea ortodoxă“, şi pr. dr. Constantin Cilibia, care a adus în actualitate personalitatea părintelui arhimandrit Caliope Georgescu, stareţul Mănăstirii Lainici, la „20 de ani de la trecerea la cele veşnice“.

 

În capitolul „Recenzii“ au fost prezentate trei lucrări recent tipărite: Ioan Ianici, „Să fim Oameni! Viaţa şi cuvântul Patriarhului Pavel al Serbiei“, Ed. Predania, Bucureşti, 2011 - recenzor pr. lect dr. Nicolae Răzvan Stan, „Teologia imnografiei praznicelor împărăteşti ale Mântuitorului Iisus Hristos - cu dată fixă“, Ed. Universităţii „Aurel Vlaicu“, Arad, 2012, autor pr. lect. univ. dr. Lucian Farcaşiu, recenzor pr. prof. univ. dr. Sorin Cosma, şi pr. prof. univ. dr. Vasile Gordon: „Cateheze pastorale pe înţelesul tuturor“, vol. I, Ed. Sofia, Bucureşti, 2012 - recenzor pr. lect. dr. Adrian Ivan.