De marea sărbătoarea a Intrării în biserică a Maicii Domnului, joi, 21 noiembrie, Schitul „Vovidenia” al Mănăstirii Neamț și-a sărbătorit hramul. Cu acest prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan,
Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la Mănăstirea Miclăuşeni
De sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Miclăușeni, din județul Iași. În cadrul cuvântului de învățătură, ierarhul a subliniat câteva căi prin care omul Îl poate cunoaște cu adevărat pe Dumnezeu.
Obștea Mănăstirii Miclăușeni din județul Iași l-a avut în mijlocul ei luni, la pomenirea Sfântului Ilie Tesviteanul, pe Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, care a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară din curtea așezământului monahal. Cu acest prilej, Centrul social-cultural „Sfântul Ilie” din cadrul ansamblului mănăstirii și-a cinstit ocrotitorul spiritual.
După citirea Sfintei Evanghelii, chiriarhul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a arătat că omul care are dragoste Îl cunoaște pe Dumnezeu: „Omul nu Îl poate cunoaște pe Dumnezeu decât în tainița inimii sale, în adiere de vânt lin de seară. Mărturisitorii acestei experiențe spun că adierea de vânt lin, în care Își face prezența Dumnezeu, cuprinde în sine dragostea cea dumnezeiască, smerenia cea desăvârșită și isihia sau liniștea inimii și a trupului. În dragostea dumnezeiască Se arată Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste, iar pentru noi, oamenii, trebuie să se așeze dragostea cea dumnezeiască pe care paginile cele binecuvântate ale Filocaliei o prezintă astfel: din smerenie și simplitate se zămislește dragostea. Ea se naște apoi prin credința cea dreaptă în duh de liniștire. Ea crește adăpându-se cu neprihănirea, este hrănită cu rugăciunea neîncetată și ajunge desăvârșită în taina unirii cu Dumnezeu”.
Centrul social-cultural „Sfântul Ilie” face parte din ansamblul Mănăstirii Miclăușeni și este așezat pe o veche moșie boierească a familiei Sturza, care a stăpânit acest pământ timp de cinci generații.
Denumirea de Miclăușeni provine de la numele vornicului Miclăuș, boier ce primește aceste pământuri între anii 1410 şi 1416 de la domnitorul Alexandru cel Bun.
O nouă etapă în istoria moșiei Miclăușeni începe în 1699, atunci când frații Ioan și Sandu Sturza intră în posesia ei.