Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, în Ţara Făgăraşului

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a efectuat la sfârşitul săptămânii trecute o vizită pastorală în Arhiepiscopia Sibiului şi a oferit ardelenilor un dar duhovnicesc deosebit prin aducerea spre închinare a moaştelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. Odoarele sfinte au fost aduse la cele două ctitorii din Ţara Făgăraşului ale marelui domnitor: Biserica „Sfântul Nicolae“ din cetatea Făgăraşului şi mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. În cadrul vizitei, Patriarhul României a sfinţit Centrul cultural-misionar „Sfântul Andrei Şaguna“ din Sibiu şi Paraclisul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ din Casa Voievodală a mănăstirii făgărăşene.

Întreaga Transilvanie a trăit la sfârşitul săptămânii trecute momente istorice, încărcate de semnificaţii duhovniceşti aparte, care au demonstrat încă o dată unitatea de credinţă şi de simţire ortodoxă a neamului românesc. În anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ardelenii au avut posibilitatea ca acum, în plină toamnă, să aducă jertfa lor duhovnicească celui care le-a fost reazem în momente de mari încercări, ctitor de biserici şi aşezăminte sfinte, dar şi un veghetor în vremuri de cumpănă pentru istoria românilor de peste munţi. Aducerea moaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Nou din Bucureşti în părţile de sud ale Transilvaniei, în perioada 4-6 octombrie, a însemnat o reîntoarcere acasă a marelui domnitor, deoarece, pe aceste meleaguri binecuvântate, voievodul avea să vină în nenumărate rânduri pentru a obloji rănile fraţilor ortodocşi prigoniţi în Ardealul aflat sub stăpânirea habsburgică şi sub ameninţarea uniatistă. Dacă în trecut domnitorii de peste munţi ajutau românii ardeleni, iată că acum credincioşii din Transilvania l-au primit pe cel mai mare binefăcător muntean din istoria lor, pentru a-i arăta roadele jertfei sale martirice de pe aceste tărâmuri.

Clipele de înălţare duhovnicească nu ar fi fost posibile fără binecuvântarea şi iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a adus o nouă bucurie ardelenilor prin vizita în Arhiepiscopia Sibiului, unde a sfinţit aşezămintele ridicate acum, în vremuri alese pentru Transilvania unită de aproape un secol cu Patria-mamă, când românii nu mai suportă prigoane pentru credinţa lor ortodoxă şi au libertatea de a înălţa locaşuri de rugăciune şi de a marca existenţa lor pe aceste meleaguri prin ctitorii şi lucrări misionare deosebite.

Ctitoria din Făgăraş

Primii transilvăneni care au cinstit moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost credincioşii din Făgăraş şi din împrejurimi. Câteva sute de credincioşi au venit sâmbătă, 4 octombrie, la Biserica „Sfântul Nicolae“ din vechea cetate a Ţării Făgăraşului pentru a aduce prinosul de cinstire Sfântului Martir şi pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu.

Racla în care se păstrează moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost adusă de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Delegaţia a fost întâmpinată de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi de Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului. Au fost prezenţi la sărbătoare protopopi, preoţi din parohiile Ţării Făgăraşului şi mulţimi de credincioşi. Pe o scenă amenajată în curtea locaşului de cult, ierarhii şi soborul de preoţi au oficiat un Te Deum, iar racla cu moaşte a fost aşezată în apropiere de locul slujirii, pentru ca mulţimile de credincioşi să se închine la odoarele sfinte.

La finalul slujbei religioase, PS Episcop-vicar Varlaam Ploieşteanul a vorbit celor prezenţi despre Sfinţii Martiri Brâncoveni şi a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. „Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost foarte legat de Transilvania. A avut proprietăţi aici înainte de a ajunge domn al Ţării Româneşti, iar la 10 ani de la urcarea sa pe tronul acestei ţări a ctitorit aici la Făgăraş această frumoasă biserică, care de peste 300 de ani reprezintă inima Ortodoxiei în această zonă. A ridicat, însă, aici şi cunoscuta mănăstire de la Sâmbăta de Sus. De aceea, astăzi, pentru obştea creştină ortodoxă din Făgăraş este o sărbătoare de mare importanţă, de mare însemnătate duhovnicească şi un moment cu adevărat istoric“, a spus PS Episcop Varlaam Ploieşteanul. Părintele episcop a oferit din partea PF Patriarh Daniel o icoană a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în care se află un fragment din moaştele domnitorului, încât de acum înainte făgărăşenii îl au mai aproape pe Marele Voievod şi Sfânt al Ţării Româneşti.

A urmat cuvântul IPS Arhiepiscop Ioan, prin care ierarhul a evidenţiat virtuţile Brâncovenilor şi jertfelnicia lor, demne de urmat şi de credincioşii zilelor noastre.

 „Binecuvântat să fie Dumnezeu că într-o zi ca astăzi a trimis pe iubita sa slugă credincioasă, pe Constantin Brâncoveanu, înapoi în localitatea dumneavoastră, la biserica pe care a ctitorit-o“, a spus IPS Arhiepiscop Ioan.

Mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a fost transmis de PS Episcop Andrei Făgărăşanul.

Binecuvântare la mănăstirea brâncovenească

Darul şi binecuvântarea au pogorât mai apoi, în seara aceleiaşi zile, peste obştea Mănăstirii „Brâncoveanu“ de la Sâmbăta de Sus, păstorită de părintele arhimandrit Ilarion Urs. PF Părinte Daniel şi un sobor de arhierei au venit la aşezământul brâncovenesc de la poalele Munţilor Făgăraş pentru a întâmpina delegaţia care a adus moaştele în Transilvania. Soborul de ierarhi condus de Patriarhul României a aşteptat delegaţia pe treptele vechii biserici a mănăstirii, ctitoria Marelui Voievod. Nu au lipsit de la momentul de sărbătoare a mănăstirii o Gardă de Onoare, protopopi din Arhiepiscopia Sibiului, preoţi, credincioşi, pelerini şi oaspeţi de seamă care au venit să se bucure alături de obştea monahală de acest moment istoric, de revenirea acasă a celui care a dăruit aceste locuri lui Dumnezeu. După oficierea unui Te Deum, PF Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre importanţa ctitoriei brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus pentru trecutul şi prezentul credincioşilor ortodocşi din Transilvania. „Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a ctitorit această mănăstire din Transilvania, deşi era domnitor al Ţării Româneşti. A ctitorit-o pe o proprietate a sa pentru a păzi, a întări şi a promova Ortodoxia românească. Mănăstirea aceasta a fost în timpul său nu numai un loc de reculegere, de rugăciune şi de meditaţie, ci şi un loc în care credinţa ortodoxă s-a păstrat şi s-a transmis prin carte tipărită şi prin formarea preoţilor slujitori, care erau atât de necesari în Transilvania“, a subliniat Preafericirea Sa.

În cuvântul de bun venit, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, şi-a exprimat bucuria, dar şi recunoştinţa pentru trăirea unui asemenea moment de maximă importanţă pentru viaţa credincioşilor din Ţara Făgăraşului. „Este un eveniment pe care noi îl vom reţine în istoria acestei mănăstiri, în istoria Ţării Făgăraşului, în istoria «Bisericii Sfântul Nicolae» din Făgăraş şi nu numai. Bucuria aceasta s-a făcut spre slava lui Dumnezeu şi spre întărirea credinţei noastre“, a spus IPS Mitropolit Laurenţiu.

Sfânta Liturghie la Altarul de vară

A doua zi, sute de pelerini au sosit la mănăstirea făgărăşeană pentru a cinsti moaştele ctitorului şi pentru a participa la Sfânta Liturghie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de arhierei, format din Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Înaltpreasfinţitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, şi Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. Slujba religioasă a fost oficiată la Altarul de vară al mănăstirii, participând oficialităţi, protopopi, preoţi, obştea mănăstirească şi sute de pelerini.

În cuvântul de învăţătură, Patriarhul României a tâlcuit Evanghelia citită la Sfânta Liturghie, în care ni s-a prezentat un fragment din Predica de pe Munte, cu tema iubirii vrăjmaşilor. „Când Mântuitorul cere să iubim pe vrăjmaşi, El cere, de fapt, să ne vindecăm de atitudinea păcătoasă pe care o avem în suflet atunci când dorim să ne răzbunăm pe vrăjmaşii noştri. S-a constatat că, dacă nu iertăm pe cei care ne-au greşit şi ţinem minte răul, ţinem minte fapta rea, vorba rea pe care cineva ne-a adresat-o şi ne-a rănit sufleteşte, cu timpul purtând în suflet răutatea vrăjmaşului arătată spre noi, această răutate a lui devine răutatea noastră. Răul pe care ni l-a făcut cineva, dacă este purtat mereu în minte, în suflet, devine răutate permanentă în noi. Or, Hristos Domnul vrea să ne elibereze de răutatea altora care s-a imprimat în noi şi să scoată din sufletul nostru veninul răutăţii pe care am suportat-o noi din partea altora. Ceea ce ne cere Mântuitorul Hristos este, de fapt, o însănătoşire a modului nostru de a gândi şi de a făptui, şi anume să nu răspundem la răutate cu răutate, ci să răspundem cu bunătate tot timpul, ca să nu înmulţim răutatea“, a subliniat Patriarhul României.

La final, PF Părinte Patriarh Daniel a oferit mănăstirii o icoană a Sfinţilor Martiri Brâncoveni, o cruce de binecuvântare, cărţi de cult şi publicaţii referitoare la marele domnitor. Patriarhul României a oferit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni“ pentru clerici părintelui stareţ Ilarion Urs, protopopului de Braşov, Dănuţ-Gheorghe Benga, şi protopopului de Bran-Zărneşti, Gheorghe Colţea. Aceeaşi distincţie, dar pentru mireni, a fost oferită preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Aristotel Căncescu, şi primarului din Făgăraş, Sorin Mănduc.

Centru misionar sfinţit de Patriarhul României

Ctitorie nouă la Sâmbăta de Sus

„Cel mai mare martir şi sfânt al neamului românesc“