Monografia unei remarcabile publicaţii teologice

De curând,  a văzut lumina tiparului monografia renumitei publicaţii teologice bănăţene „Altarul (Mitropolia) Banatului“. Apărută cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, sub egida a două prestigioase edituri româneşti, Academia Română - Centrul de Studii Transilvane şi Editura Învierea a Mitropoliei Banatului, lucrarea poartă semnătura pr. dr. Florin Dobrei.

Volumul se dovedeşte a fi o prezentare sistematică şi complexă a unei publicaţii bisericeşti socotite pe drept cuvânt „o tribună menită să dezbată cele mai importante şi cele mai arzătoare probleme ale teologiei, ale Bisericii, ale culturii şi ale istoriei noastre româneşti“. Cu toate acestea, monografia de faţă nu constituie doar o incursiune în trecutul unei reviste cu un netăgăduit rol în dezvoltarea teologiei ortodoxe, a culturii şi a istoriei româneşti, ci, mai presus de toate, un bine-venit „instrumentum theologicum bibliographicum“, pus la dispoziţia studenţilor, a doctoranzilor, a preoţilor, a profesorilor de religie şi a cercetătorilor de orice fel, menit să vină în sprijinul elaborării de monografii parohiale, de medalioane biobibliografice sau de indexuri tematice. În ceea ce priveşte structura volumului, în prima sa parte a fost detaliată evoluţia revistei pe parcursul celor trei ediţii ale sale - ediţia veche, Caransebeş, 1944-1947; ediţia mitropolitană Timişoara, 1951-1989, şi ediţia actuală, din 1990 până în prezent, tot ca ediţie mitropolitană. Un spaţiu distinct a fost rezervat prezentării execuţiei tipografice a revistei (de la primirea, trierea şi corectarea materialelor primite pe adresa redacţiei şi până la actul tipografic propriu-zis, respectiv la expedierea numerelor către abonaţi), precum şi diferitelor sale ţinute grafice realizate de-a lungul celor aproximativ şapte decenii de apariţie. S-a evidenţiat apoi activitatea celor care au trudit la editarea acesteia, preşedinţi de redacţie, redactori (atât redactorii-responsabili cu îndrumarea şi supravegherea apariţiei, cât şi redactorii propriu-zişi, din perioada anilor 1944-1947 şi de după 1969), membri ai comitetelor redacţionale, cercetători, dactilografi şi traducători. În privinţa preşedinţilor de redacţie, al redactorilor şi al corectorilor s-a procedat la întocmirea unor scurte medalioane biobibliografice. Separat, au fost prezentaţi colaboratorii revistei, ierarhi, profesori, preoţi, doctoranzi, studenţi teologi şi chiar seminarişti, precum şi numeroşi cercetători laici, revista arătându-se disponibilă ca spaţiu de publicare şi dialog spre toţi cei care au avut dorinţa să prezinte comunicări pertinente în domeniul teologiei, al spiritualităţii, al istoriei şi al culturii autentice româneşti şi bisericeşti, cu condiţia respectării liniei doctrinare ortodoxe şi a unor condiţii minime de tehnoredactare, indicate în chenarele redacţionale. Această regulă „a porţilor deschise“ a avut de suferit doar în perioada comunistă, când din pricina neagreării lor de către regim, unii autori au fost nevoiţi să publice sub pseudonim; alteori, materialele trimise redacţiei au fost puse la „index“, văzând, în parte, lumina tiparului abia după 1989. Un loc aparte s-a rezervat prezentării ariei de răspândire a revistei. Dacă iniţial, în perioada 1944-1947, ediţia de Caransebeş s-a referit cu prioritate la spaţiul eparhiei, după strămutarea redacţiei la Timişoara, revista - Mitropolia Banatului şi apoi Altarul Banatului (1951-2011) - a cunoscut o largă şi bine-meritată popularitate, constituind o prezenţă vie atât în arealul Mitropoliei Banatului, cât şi în afara acesteia. În fine, obiectul altor capitole distincte rezidă în relaţia revistei Altarul (Mitropolia) Banatului cu cititorii, precum şi importanţa revistei în peisajul publicistic românesc. Partea centrală a volumului relevă cititorilor dimensiunile tematice ale publicaţiei, prezentând o analiză detaliată a structurii şi a conţinutului rubricilor sale. În acest sens, au fost enumerate, întregite şi sistematizate în ordine alfabetică sau în ordine cronologică titlurile tuturor studiilor, articolelor, predicilor, catehezelor, meditaţiilor teologice, notelor şi diverselor comentarii, recenziilor şi prezentărilor bibliografice din cuprinsul celor 26 de rubrici ale revistei, unele cu caracter permanent, altele având o existenţă pasageră. În temeiul celor mai sus arătate, recomandăm prezentul volum cu menţiunea că se dovedeşte a fi de o importanţă excepţională în cunoaşterea istoricului publicaţiei reprezentative a Mitropoliei Banatului, precum şi în oferirea unui index complet al tuturor materialelor editate în paginile sale de-a lungul celor şapte decenii de apariţie. În acelaşi timp, spre deosebire de alţi indici bibliografici similari întocmiţi anterior pentru o serie de reviste şi foi eparhiale, prezentul volum vine în plus cu o expunere detaliată, interpretând judicios modul de redactare a revistei în multiplele şi variatele situaţii istorice şi concrete de apariţie a ei. Astfel, prin volumul de faţă, urmând celorlalte anterioare, tânărul absolvent de altădată, ca şef de promoţie, al Seminarului Teologic din Caransebeş (1998), Florin Dobrei, demonstrează acum deplină maturitate în studiu şi cercetare istorică bisericească şi laică, de-a dreptul specialist şi nume de referinţă în arealul Eparhiei Devei şi Hunedoarei, dovedindu-se a fi un demn urmaş al distinsului său dascăl şi apropiat îndrumător, părintele academician prof. univ. dr. Mircea Păcurariu. (Pr. prof. dr. Sorin Cosma)