Nicolae Lungu pomenit la Catedrala patriarhală

Ieri, 18 iulie, s-au împlinit două decenii de la trecerea la Domnul a profesorului, compozitorului şi dirijorului Nicolae Lungu, cel care a condus corala Patriarhiei Române între anii 1947 şi 1983. Astfel, la Catedrala patriarhală, după Sfânta Liturghie a fost săvârşită o slujbă de pomenire. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala „Nicolae Lungu“.

Membri ai familiei Nicolae Lungu, membri mai vechi şi actuali ai coralei Patriarhiei Române, apropiaţi şi contemporani ai maestrului care l-au cunoscut şi îndrăgit au participat ieri, 18 iulie, la pomenirea profesorului, compozitorului şi dirijorului Nicolae Lungu, săvârşită la Catedrala patriarhală. La finalul parastasului, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural în cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor, a arătat că de-a lungul timpului se face pomenirea atât a ctitorilor unui lăcaş de cult, cât şi a celor care s-au ostenit şi au slujit în acesta, precum a fost profesorul Nicolae Lungu. „Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în cadrul Sfintei Liturghii a fost rostită o ectenie de pomenire, iar la finalul acesteia a fost săvârşită slujba de pomenire, răspunsurile fiind date de către corala care-i poartă numele şi care este dirijată de părintele Stelian Ionaşcu. Profesorul, compozitorul şi dirijorul Nicolae Lungu, care s-a mutat la cele veşnice în urmă cu 20 de ani, a fost unul dintre slujitorii acestei sfinte catedrale. El s-a remarcat în mod deosebit în cursul vieţii şi a rămas în istoria culturii, a muzicii, a Bisericii Ortodoxe Române, dar şi a acestei sfinte catedrale“, a spus arhim. Timotei Aioanei.

În continuare, pr. lect. dr. Stelian Ionaşcu a evocat chipul şi lucrarea profesorului Nicolae Lungu pe tărâmul Bisericii şi al muzicii. Maestrul Nicolae Lungu a fost al patrulea copil din cei nouă ai familiei Constantin şi Ioana Lungu, fiind născut în ziua de 2 martie 1900, în localitatea Dobridor, jud. Dolj. A absolvit în anul 1920 cursurile atât ale Seminarului Central, cât şi ale Şcolii Normale de Învăţători. În 1925 a absolvit cursurile Conservatorului din Bucureşti, iar în 1927, pe cele ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti. „Studiile superioare, atât de teologie, cât şi de muzică, vor avea un rol hotărâtor asupra viziunii artistice a compozitorului, dirijorului şi pedagogului Nicolae Lungu. Un ucenic al său, George Alexe, cunoscut teolog şi scriitor stabilit în Canada, afirma despre dânsul următoarele: „Domnul profesor Nicolae Lungu nu abordează muzica psaltică şi nici muzica naţională românească din exteriorul ei, să zicem la modul ştiinţific, măsurându-i cu mijloacele tehnice muzicale posibilităţile şi virtualităţile artistice, ci din interiorul ei, ceea ce este cu totul altceva şi presupune nu încadrarea ei într-un sistem muzical oarecare, ci trăirea şi cunoaşterea ei pe viu, profundă, revelatoare de sensuri spirituale şi etnice după normele Ortodoxiei româneşti. Aici este diferenţa fundamentală între cei care apreciază ştiinţific şi cei care valorifică teologic sau estetic opera maestrului“, a precizat pr. lect. dr. Stelian Ionaşcu.

De-a lungul timpului, Nicolae Lungu a fost profesor la diferite licee bucureştene şi la Institutul Teologic Universitar, director adjunct la Societatea Corală „Carmen“, dirijor de cor la bisericile „Sfântul Ilie“- Gorgani, „Cotroceni“, „Amza“, „Sfântul Spiridon“-Nou şi al coralei Patriarhiei Române. Membru al Uniunii Compozitorilor din România, maestrul Nicolae Lungu a lăsat o bogată moştenire prin publicarea de manuale didactice, studii şi articole, lucrări de muzică psaltică şi corală religioasă sau de muzică vocală şi corală. În semn de preţuire, a fost decorat în 1948 de vrednicul de pomenire patriarh Justinian cu distincţia „Crucea patriarhală pentru mireni“ şi sărbătorit de mai multe ori la Ateneul Român.

În anul 1993, vrednicul de pomenire patriarh Teoctist a aprobat ca întru amintirea maestrului Nicolae Lungu corala Patriarhiei să-i poarte numele.