Noi dezbateri privind proiectul Catedralei Mântuirii Neamului

Ieri, 10 decembrie 2009, la Palatul Patriarhiei, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, au continuat dezbaterile în cadrul simpozionului de prezentare publică a principiilor de proiectare, ilustrate în tema stabilită de beneficiar, a caietului de sarcini şi a criteriilor de selecţionare a proiectantului, referitoare la proiectul noii Catedrale patriarhale.

În cadrul dezbaterilor din cadrul acestui simpozion, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a explicat tuturor celor prezenţi importanţa mistagogiei liturgice a spaţiului sacru, subliniind importanţa criteriului experienţei şi a vieţii bisericeşti a colaboratorilor din cadrul proiectului, iar reprezentanţii Patriarhiei au notat diversele idei şi propuneri noi venite din partea arhitecţilor şi inginerilor prezenţi.

În cadrul întâlnirii au fost supuse dezbaterii caietul de sarcini şi criteriile de selecţionare a viitorului proiectant pentru Ansamblul arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”, iar fiecare arhitect care a dorit a luat cuvântul a comentat şi a propus noi soluţii. Dintre cei prezenţi, unii arhitecţi ne-au concluzionat dezbaterile desfăşurate la întâlnirea de ieri, în declaraţiile pe care le redăm mai jos.

„Credinţa combinată cu pasiunea şi cu forţa de invenţie duc la performanţă, la lucruri celebre”

Este o condiţie esenţială ca cei care participă la proiect să cunoască viaţa Bisericii, iar un arhitect care ar îndrăzni să facă ceva cât de mic la acest enorm proiect ar trebui să ia contact direct şi să aibă un sfătuitor direct pentru a se pătrunde de tainele Bisericii, care nu se învaţă la şcoală, ne-a declarat Nicolae Munteanu, arhitect din Iaşi.

Nu este o condiţie obligatorie, dar credinţa combinată cu pasiunea şi cu forţa de invenţie în materie de arhitectură duc la perfomanţă, la lucruri absolut celebre. „Acest proiect este copleşitor din punct de vedere al temei, prin amplitudinea pe care o poate da temei, şi prin efortul Patriarhiei şi al Preafericitului de a pune în ordine partea liturgică, astfel încât arhitectului să i se ofere exact ceea ce îi lipseşte, această simbolistică a turlelor şi a celorlalte elemente. Această Catedrală va fi un simbol al neamului, al credinţei şi al tradiţiei româneşti, dar beneficiarul va trebui să înţeleagă că formula plastică exterioară trebuie să fie biserică, dar să fie din timpul nostru”, a subliniat arhitectul Munteanu.

„Echilibrul între tradiţia edificării ortodoxe şi limbajul contemporan”

Profesor dr. arhitect Cristina Olga Gociman, vicepreşedinte al filialei Bucureşti al Ordinului Arhitecţilor şi secretar ştiinţific al Facultăţii de arhitectură, a vorbit despre faptul că marea majoritate a arhitecţilor au o educaţie legată de domeniul istoriei şi teoria arhitecturii, privind evoluţia spaţiului liturgic şi felul cum el a fost edificat de la începuturi, de la cele mai vechi aşezări, biserici. „Ca vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor şi ca profesor am apreciat această invitaţie, pentru că din experienţa noastră am observat că tinerii sunt cei iscoditori şi doresc de foarte multe ori o interpretare a spaţiului liturgic într-un limbaj contemporan, iar Biserica doreşte potenţarea edificării în stil tradiţional, iar această luptă a contrariilor trebuie echilibrată. Cel care va face acest proiect va trebui să găsească echilibrul între tradiţia edificării ortodoxe şi limbajul contemporan care să ancoreze această construcţie în secolul al XXI-lea, nu numai prin materiale, finisaje şi structură, ci şi prin mesaj, prin modul de rezolvare a calităţii spaţiului interior”.

„Cred că este o ilustrare a unei evidenţe de a ţine cont de părerea câtor mai mulţi specialişti, este materializarea unei bune credinţe în a obţine o catedrală cât mai aproape de ceea ce ar însemna un ideal. Sunt bucuros că Patriarhia şi Patriarhul României pregătesc acest concurs cu atâta exactitate, cu atâta migală, pentru ca rezultatul să fie deasupra oricărei contestări sau discuţii. Este o responsabilitate imensă şi cel care dirijează această echipă de proiectare trebuie să aibă o experienţă, dar buna credinţă şi dorinţa de a face lucrurile bine este evidentă”, ne-a spus conferenţiar dr. arhitect Marius Marcu Lapadat.