Nou stareț în lavra Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica

Mănăstirea ilfoveană Cernica l-a cinstit marţi, 3 decembrie, pe unul dintre ocrotitori, care în trecut i-a fost stareț și ctitor, Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Cu această ocazie, părintele protosinghel Vasile Pârjol a fost instalat stareț al Mănăstirii Cernica. 

Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” a Mănăstirii Cernica a fost neîncăpătoare pentru credincioşii veniţi să-l cinstească pe Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, ocrotitorul spiritual al aşezământului, ale cărui sfinte moaşte se află depuse spre închinare alături de cele ale marelui stareţ al „lavrei Ţării Româneşti”, Sfântul Ierarh Calinic. Cu această ocazie, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte şi arhimandritul Nectarie Şofelea, starețul Mănăstirii Radu Vodă și exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, protosinghelul Vasile Pârjol, precum și alți slujitori.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul a vorbit despre viaţa sfântului stareţ al mănăstirii cinstit marţi, 3 decembrie, care s-a nevoit după modelul duhovnicului său, Sfântul Paisie de la Neamţ, restaurând viaţa monahală în ostrovul Cernicăi.

„Sfântul cuvios stareţ Gheorghe a reorganizat viaţa acestei mănăstiri după ce ea trecuse printr-o perioadă de ruină şi decădere. Lucrarea de reconstruire a continuat şi sub conducerea ucenicului său, starețul Timotei, până la plecarea de aici a Sfântului Calinic ca Episcop al Râmnicului-Noul Severin. Cuviosul Gheorghe a fost mai întâi un monah râvnitor şi ascultător, care a făcut ani mulţi ascultare în Muntele Athos şi la mănăstirile cunoscute din Moldova: Dragomirna, Secu şi Neamţ, urmând părintelui său duhovnicesc, Paisie de la Neamț. Apoi, prin rânduiala lui Dumnezeu şi făcând deplină ascultare, avea să fie numit stareţ al acestei mănăstiri. La Cernica, el a găsit o ruină, deoarece mănăstirea fusese părăsită de peste 30 de ani. La început, cu doi ucenici, a trebuit să taie copacii şi să facă drum până la uşa bisericii. În acest timp, se odihneau câteva ore într-un beci, pe fân. Hrană aveau doar legume şi pesmeţi. În primele şase luni, obştea mănăstirii s-a înmulţit până la numărul de şase vieţuitori, iar după 3 ani, avea deja 33 de fraţi. În cei 25 de ani de păstorire la această mănăstire, el a adunat 103 vieţuitori. A zidit şi frumoasa biserică închinată Sfântului Lazăr, din cimitirul mănăstirii, precum şi cetatea aşezământului, adică chiliile pentru vieţuitorii de aici”, a spus Preasfinția Sa. 

De asemenea, ierarhul a arătat că stareţul Gheorghe a reînnoit viaţa monahală în această mănăstire, impunând un model de viețuire athonit: „Sfântul Gheorghe a avut principii clare, cerându-le călugărilor săi ascultare desăvârşită. Obştea pe care o conducea era plină de râvnă, iar mulţi dintre călugării formaţi de el n-au ieşit niciodată din mănăstire. Pe lângă ascultarea de­săvârşită, stareţul dorea ca monahii din mănăstire să se spovedească de trei ori pe săptămână, în comparaţie cu stareţul său, Sfântul Paisie, care cerea ca monahii de la Neamţ să se spovedească în fiecare seară. De asemenea, cerea ca toţi monahii să fugă de mândrie, iconomul să fie o persoană pricepută, care să iubească buna chivernisire a casei lui Dumnezeu, iar duhovnicul mănăstirii să fie un părinte priceput şi blând. El a rânduit şi privegheri importante la marile sărbători”. 

În încheiere, Preasfinţitul Părinte Timotei a arătat că Sfântul Cuvios Gheorghe se înscrie în pleiada de sfinţi şi cuvioşi îmbunătăţiţi, vieţuitori în mănăstirile româneşti, care sunt exemple pentru monahii de astăzi, dar şi pentru credincioşii mireni, prin râvna lor pentru cele sfinte: „Monahismul românesc a avut foarte mulţi călugări nevoitori. Râvna lor pentru cele sfinte, evlavia, atenţia cu care au îndrumat obştile în care s-au nevoit, chipul smereniei şi al pocăinţei lor rămân modele şi pentru monahii de astăzi. De aceea, în galeria marilor stareţi ai Mănăstirii Cernica rămâne înscris, alături de Sfântul Calinic, şi Sfântul stareţ Gheorghe”. 

La finalul Sfintei Liturghii, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, părintele protosinghel Vasile Pârjol a fost hirotesit şi instalat stareţ al Mănăstirii Cernica, de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. În calitate de delegat al Preafericirii Sale, ierarhul a mulţumit fostului stareţ, arhimandritul Maxim Bădoiu, pentru nevoinţa de 9 ani ca stareţ al mănăstirii, pentru sârguinţa cu care a lucrat pentru restaurarea şi înfrumuseţarea aşezământului monahal. De asemenea, Preasfinţia Sa l-a îndemnat pe noul stareţ să respecte rânduiala tipiconală specială pe care a impus-o Sfântul stareţ Gheorghe, să arate aceeaşi râvnă către cele sfinte ca şi înaintaşii săi şi să se îngrijească de continuarea tradiţiei seculare a acestei vetre monahale.
La rândul său, părintele protosinghel Vasile Pârjol a mulţumit Preafericirii Sale pentru numirea în această funcţie, Prea­sfinţitului Părinte Timotei Prahoveanul pentru binecuvântare şi pentru prezenţa în mijlocul ­obştii la săvârşirea Sfintei Liturghii de hram, precum şi clericilor coslujitori şi credincioşilor pentru împreună-rugăciunea din această zi deosebită.

În cadrul Sfintei Liturghii au fost rostite cereri de pomenire pentru cei trecuţi la Domnul care au slujit în aşezământul monahal: slujitori, nevoitori, ctitori, binefăcători şi închinători.