„Numai cel care se roagă primeşte de la Dumnezeu capacitatea vederii duhovniceşti“

Credincioşii parohiei „Sfântul Nicolae“ din oraşul Hârlău au primit duminică, 27 ianuarie 2013, vizita Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a săvârşit Sfânta Liturghie şi a ţinut cuvânt de învăţătură. În după-amiaza aceleiaşi zile, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a oficiat, în sobor de preoţi şi diaconi, slujba Paraclisului Maicii Domnului în parohia Movileni, Protopopiatul Iaşi 1.

IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a aflat duminică dimineaţă în oraşul Hârlău, unde, în sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae“, fiind prima slujire arhierească a unui mitropolit în această parohie după mai bine de 57 de ani. Din soborul slujitor, alături de pr. paroh Mihail Amarghioalei şi de preoţi din parohiile vecine, a făcut parte şi pr. Nicolae Crăciun, protopopul Protoieriei Hârlău. Slujba arhierească, la care au participat numeroşi credincioşi, a debutat cu citirea rugăciunii de dezlegare de către IPS Teofan, după care a urmat Sfânta Liturghie, răspunsurile la strană fiind date de un grup de teologi.

„Fără rugăciunea din inimă, nu primim de la Dumnezeu cuvânt şi binecuvântare“

După citirea Evangheliei de la Luca, cap. 18, 35-43, în care s-a relatat vindecarea orbului din Ierihon, a urmat cuvântul de învăţătură al Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei. În prima parte a predicii, Înalt Preasfinţia Sa a evidenţiat că bine-cunoscuta rugăciune a minţii sau a inimii îşi are originea în cuvintele rostite de orbul vindecat de Mântuitorul în Ierihon: „«Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă!». Acesta a fost cuvântul şi aceasta a fost rugăciunea rostite de orbul aflat la marginea drumului în Ierihon, pentru că acesta simţea că întunericul îi domină fiinţa şi ştia că singurul care-i poate reda lumina ochilor săi este Domnul Hristos, Mântuitorul lumii. Această rugăciune a orbului a constituit ulterior rugăciunea cea mai des rostită de creştini de-a lungul veacurilor şi care a îmbodobit clipele de zi şi de noapte din viaţa sihaştrilor din pustie, a monahilor din mănăstiri şi a creştinilor din lume, anume cuvintele «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul». Rostită ore întregi, puţin câte puţin, această rugăciune, prinzând rădăcină în inimă, în minte, în suflet şi în cuget, devine o rugăciune neîncetată, aşa cum îşi sfătuia ucenicii Sfântul Apostol Pavel, «rugaţi-vă neîncetat». Să ştiţi, iubiţi credincioşi, că rugăciunea este lucrul de căpetenie, este lucrarea esenţială în viaţa creştinului, fiindcă fără rugăciunea din inimă, nu primim de la Dumnezeu cuvânt şi binecuvântare în lucrarea noastră duhovnicească şi omenească. De aceea, pentru rugăciune, omul se cuvine să facă totul în viaţă, pentru că aceasta este comoara cea din ţarină şi giuvaerul de nestemate, care îmbodobesc viaţa creştinului în orice stare socială sau materială s-ar afla“. Spre finalul cuvântului, IPS Teofan a subliniat ce anume trebuie să înţeleagă credinciosul din episodul vindecării orbului din Ierihon: „Se cuvine ca în viaţa sa, omul să-şi arate dorinţa spre a fi cu Dumnezeu în rugăciune, pentru ca prin rugăciune şi prin post, după cum spune Hristos în Evanghelie, puterea întunericului să fie alungată de la noi. Numai cel care se roagă, precum orbul din Ierihon, primeşte de la Dumnezeu capacitatea vederii duhovniceşti şi după cum orbul din Ierihon, deschizându-şi ochii, a văzut prima oară faţa Domnului Hristos, se cuvine ca fiecare om să ceară de la Dumnezeu să vadă cu ochii minţii Lumina, care este Hristos“.

La finalul Sfintei Liturghii, după împărtăşirea a numeroşi credincioşi cu Sfintele Taine, pr. prototop Nicolae Crăciun a ţinut un cuvânt de mulţumire: „Orăşelul nostru a fost plin de bucurie în această zi, pentru că Înalt Preasfinţitul Mitropolit Teofan a ales să slujească în mijlocul preoţilor şi credincioşilor de aici. Momentul este unul deosebit şi prin faptul că parohul bisericii, pr. Mihail Amarghioalei, împlineşte în acest an 20 de ani de slujire în această parohie. Mulţumim, preoţi şi credincioşi, Înalt Preasfinţitului Teofan, pentru dragostea arătată şi pentru împreuna-slujire şi-l rugăm pe Bunul Dumnezeu să-i dăruiască ani îndelungaţi pentru a ne sfătui şi pentru a ne îndruma pe calea mântuirii“. De asemenea, pr. paroh Mihail Amarghioalei a ţinut să sublinieze că „trăim în această zi o bucurie cu semnificaţie istorică, ca în această biserică să slujească un mitropolit după mai bine de 57 de ani. Ultima dată acest lucru s-a întâmplat în 1955, în vremea păstoririi Înalt Preasfinţitului Sebastian Rusan, cu un an înainte de trecerea sa la cele veşnice“.

„Sunteţi primul mitropolit care păşeşte în această biserică“

În după-amiaza zilei de duminică, de la ora 16:00, cele 150 de familii ale parohiei „Sfântul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei“ -  Movileni, Protopopiatul Iaşi 1, au participat cu emoţie la slujba Paraclisului Maicii Domnului, săvârşită de IPS Mitropolit Teofan, în sobor de preoţi şi diaconi. La slujba arhierească de seară, răspunsurile la strană au fost date de cântăreţi de la Catedrala mitropolitană din Iaşi, iar din soborul slujitor, alături de pr. paroh Cătălin Bărbosu, au făcut parte preoţi din parohiile învecinate şi pr. Toma Gradinaciuc, protopopul Protoieriei Iaşi 1. Slujba de seară s-a încheiat cu câteva pricesne cântate de corul bisericii din Movileni, dirijat de preotul paroh.

La finalul slujbei, pr. protopop Toma Gradinaciuc a vorbit despre frumuseţea slujbei arhiereşti: „Pentru comunitatea de aici, această seară a fost una de Paşti, pentru că prezenţa Înalt Preasfinţitului Teofan i-a făcut pe credincioşi să lase cele lumeşti de o parte şi să vină la Sfânta Biserică, pentru sfânta rugăciune şi pentru primirea binecuvântării arhiereşti. Ne-am bucurat cu toţii pentru că ne-am rugat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cea care este de-a pururi rugătoare în faţa Mântuitorului Iisus Hristos pentru noi, ca să slobozească cu rugăciunile sale darul Mântuitorului Iisus Hristos asupra noastră, fiindcă fără ajutorul lui Dumnezeu noi nu putem face nimic“.

În continuare, pr. paroh Cătălin Bărbosu a vorbit despre emoţia şi solemnitatea momentului de rugăciune: „Am trăit cu siguranţă un ceas binecuvântat şi de o emoţie deosebită, pentru că această slujbă de seară închinată Maicii Domnului a fost însoţită de rugăciunea mitropolitului nostru, IPS Teofan, căruia îi mulţumim că s-a ostenit să vină şi în parohia noastră. Important este că am săvârşit o slujbă închinată Maicii Domnului, pentru că Ea este mult ocrotitoare pentru familii, pentru copii, iar Sfântul Ioan Gură de Aur prăznuit în această zi spune în scrierile sale că „familia este biserica de acasă, biserica cea mică“. În continuare, pr. paroh s-a adresat Înalt Preasfinţitului Teofan, subliniind faptul că „din punct de vedere istoric, întâlnirea din această seară cu Înalt Preasfinţia Voastră este cel mai important eveniment din parohia noastră, pentru că de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de când e înfiinţată, ea a fost majoritatea timpului filie şi toate slujbele importante se săvârşeau la parohia de care aparţinea. Chiar şi după cel de-al Doilea Război Mondial, când a fost sfinţită această biserică, a fost prezent doar protopopul de Hârlău, şi nicidecum un ierarh. De aceea, din documentele pe care le-am cercetat, sunt convins că sunteţi primul mitropolit care păşeşte în această biserică de 200 de ani“.

În cuvântul de învăţătură adresat credincioşilor prezenţi, IPS Teofan a vorbit despre folosul slujbei Paraclisului Maicii Domnului, după care a explicat rând pe rând fiecare vers din cel de-al doilea tropar din rânduiala paraclisului, evidenţiind în finalul cuvântului său că „fiecare rugăciune din Paraclisul Maicii Domnului exprimă dorul omului către Dumnezeu mărturisit în faţa Născătoarei de Dumnezeu, Cea grabnic ajutătoare şi mult folositoare“.

Înainte de a pleca la casele lor, credincioşii prezenţi au primit rugăciunea de dezlegare citită  de către IPS Teofan.