Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, s‑a aflat duminică, 22 decembrie 2024, în mijlocul credincioșilor parohiei bucureștene Udricani, unde a săvârșit Sfânta Liturghie.
O analiză a sistemului educaţional grecesc actual
La Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" a Universităţii din Bucureşti a avut loc ieri, 27 septembrie, conferinţa "Educaţia religioasă în Grecia zilelor noastre", susţinută de Vasiliki Mitropoulou, profesor de pedagogie la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Universitatea "Aristotel" din Salonic, Grecia. Aflată în aceste zile în vizită în România, profesoara Vasiliki Mitropoulou a explicat participanţilor care sunt caracteristicile învăţământului religios grecesc şi problemele pe care acesta le întâmpină în zilele noastre.
Conferinţa desfăşurată ieri la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a venit ca urmare a unui proiect mai amplu desfăşurat de Universitatea "Aristotel" din Salonic, intitulat "Contribuţia educaţiei religioase într-o Europă a diversităţii", care a avut loc în perioada 21-31 mai la Salonic şi a adus laolaltă participanţi din Austria, Germania, Grecia, Finlanda şi România. Prof. Vasiliki Mitropoulou are o colaborare îndelungată cu Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, precum şi cu alte numeroase instituţii de învăţământ superior din Europa şi face parte din comisia naţională de elaborare a materialelor didactice pentru disciplina religie din Grecia. În această ţară, unde aproape 95% din populaţie este ortodoxă, studiul religiei este obligatoriu pentru toţi anii de studiu preuniversitar, de la clasa pregătitoare până la ultimul an de liceu. Cei care nu aparţin Bisericii Ortodoxe pot solicita conducerii şcolii ca elevul să nu participe la ora de religie. Cu toate acestea, experienţa majorităţii profesorilor de religie din Grecia relevă faptul că majoritatea copiilor imigranţilor sau ai celor de altă religie preferă să rămână la orele predate de profesorul de religie. "Mulţi elevi care nu sunt ortodocşi rămân la ore pentru că le plac profesorii de religie şi lecţiile. Unul dintre colegii mei mi-a mărturisit că unii copii musulmani erau mai interesaţi de ora de religie decât ceilalţi. Erau curioşi, puneau întrebări şi se străduiau să înveţe cât mai multe", a spus Vasiliki Mitropoulou. Religia, parte importantă a identităţii naţionale Religia ortodoxă este considerată o parte foarte importantă a identităţii culturale a grecilor. Noile proiecte de curriculum dezvoltate de Ministerul Educaţiei din Grecia subliniază importanţa conservării identităţii naţionale a elevului, punând un deosebit accent pe limbă, cultură, istorie şi religie. Tocmai de aceea programele şcolare prevăd câte două ore de religie pe săptămână pentru toţi anii de studiu preuniversitar, excepţie făcând doar primii doi ani şcoală primară, unde lecţiile de religie sunt integrate în alte cursuri care acoperă mai multe arii disciplinare, şi ultimul an de liceu, unde există o singură oră de religie pe săptămână. Lecţiile de religie sunt concepute în aşa fel, încât să acopere şi să facă legătura dintre cât mai multe arii disciplinare. În acest fel, prin ora de religie, elevii pot să îşi completeze sau să îşi fixeze cunoştinţele obţinute în cadrul orelor de istorie, geografie, greacă veche, filozofie şi altele. Un proiect al Ministerului Educaţiei chiar încurajează profesorii care predau discipline diferite să colaboreze şi să facă împreună cu elevii proiecte de cercetare interdisciplinară. Totodată, toate unităţile de studiu sunt corelate cu exemple concrete din viaţa de zi cu zi, ca elevii să poată integra cunoştinţele acumulate în experienţele lor personale. "Sperăm ca prin aceste întâlniri să putem împărtăşi din experienţa acumulată de noi şi altora şi să ne ajutăm reciproc în identificarea problemelor sistemului educaţional din ţările noastre. Colaborarea cu studenţii români a fost întotdeauna fructuoasă şi sper să avem mai multe astfel de ocazii de a ne întâlni şi de a lucra împreună", a declarat prof. Vasiliki Mitropoulou.