O catedrală pentru înălțarea spirituală a românilor

Sărbătoarea Înălțării Domnului și Ziua Eroilor constituie și primul hram al Catedralei Mântuirii Neamului din Capitală, în construcție acum. Locașul amintește românilor de evenimentele istorice care au condus la dobândirea independenței României și la întregirea neamului nostru într-o singură țară. Lucrările la viitoarea Catedrală Patriarhală au ajuns la baza turlelor și a acoperișului.

După Războiul de Independență din 1877-1878, când România a devenit stat de sine stătător, s-a născut în chip firesc și ideea ridicării unui edificiu religios care să marcheze în memoria posterității acest moment realizat cu deosebite sacrificii, umane și materiale. Astfel, a apărut dorința de a zidi o Catedrală sau Biserică a Mântuirii Neamului. Titulatura exprima atunci tocmai ideea izbăvirii poporului român de sub ocupația turcească. Această practică a fost urmată și de alte state, unele vecine României, care la finalul secolului 19 și în secolul 20, pe măsură ce obțineau independența față de puteri străine ocupante sau treceau prin momente istorice grele, împrejurări de război și regimuri totalitare, au ridicat în mari centre urbane locașuri de cult reprezentative (Atena – 1862, Sofia – 1912, Belgrad – 2004, Moscova – 1883/2000, Tbilisi – 2004; Tirana - 2014 ). Spre exemplu, Catedrala „Hristos Mântuitorul” din Moscova s-a născut într-o împrejurare asemănătoare cu cea de după Războiul din 1877-1878 de la noi. După eșecul campaniei lui Napoleon împotriva Rusiei, țarul Alexandru I a emis în 1812 un decret imperial privind ridicarea unei mari catedrale dept mulțu­mire pentru ajutorul și purtarea de grijă a lui Dumnezeu pentru ca țara lui să nu fie distrusă. Și în România, după Războiul de Independență din 1877-1878, când trupele române au repurtat victorii de răsunet împotriva Imperiului Otoman, la sud de Dunăre, și după proclamarea Regatului România, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privind construirea unei mari Catedrale națio­nale la București. În anul 1884, statul român a prevăzut suma de 5 milioane lei (aur) pentru construirea locașului.

Mai târziu, banii au fost folosiți pentru alte scopuri, iar venirea Primului Război Mondial a dus la imposibilitatea realizării edificiului. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, iarăși a fost exprimată dorința ridicării Catedralei Mântuirii Neamului. Regele Ferdinand spunea la 10 mai 1920: „Suntem datori să ridicăm în Capitala tuturor Românilor(…) Biserica Mântuirii Neamului, ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam”.

Împrejurările istorice instabile din perioada interbelică, a doua conflagrație mondială și regimul comunist ateu au zădărnicit de asemenea proiectul.

Din anul 2010 însă, cu binecuvântarea și cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, se zidește în București Catedrala Mântuirii Neamului. Catedrala Națională este amplasată în Capitală pe un teren aflat în apropiere de intersecţia dintre Calea 13 Septembrie şi strada Izvor. Prezența ei aici este o reparație morală făcută în memoria celor cinci biserici ortodoxe din această zonă, „martirizate” de regimul comunist în anii 80, dintre care trei (bisericile Alba Postăvari; Spirea Veche și „Izorul Tămăduirii”) au fost demolate, iar două (bisericile Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului. Prezenţa Cartedralei Mântuirii Neamului astăzi în vecinătatea unor instituţii ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română constituie o chemare la dialog şi cooperare pentru binele societăţii româneşti.

De asemenea, Catedrala Na­țio­nală, amplasată în vecinătatea Dealului Arsenalului sau a Dea­lului Spirii, în apropierea Ministerului Apărării Naţionale, este prin excelență și o catedrală de cins­tire și pomenire a eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent, România.

Stadiul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului

La momentul actual, Catedrala Mântuirii Neamului este înăl­țată până la baza turlei principale și a celor secundare, având terminate trei subsoluri și corpul central al edificiului. Principalele lucrări se desfășoară la cota plus 45 metri, iar înălțimea totală a catedralei va fi de 120 de metri până la baza crucii pe turla centrală. „Lucrările pentru edificarea Catedralei Naționale se des­fășoară într-un ritm alert pe toate fronturile de lucru existente în șantier și sunt susținute de aproximativ 800 de muncitori care își desfășoară activitatea în 3 schimburi, de luni până sâmbătă.

În acest moment, muncitorii își des­fășoară activitatea și execută lucrări între cotele plus 36 și plus 45 de metri, cotă la care se închide corpul principal al catedralei. De asemenea, se lucrează și între cotele plus 45 și plus 50 de metri, în zona de constituire a turlei principale, și între cotele plus 45 și plus 52 metri în zona turlelor secundare. Pentru acest an avem prevăzut să finalizăm lucrările aferente închiderii corpului principal al catedralei la cota plus 45 de metri și continuarea lucrărilor la cele 8 turle ale catedralei, 6 turle secundare, turla clopotniță si turla principală”, ne-a spus inginerul Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal și membru al echipei de coordonare a lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.

Clopotele Catedralei Naționale au fost aduse în România

Săptămâna trecută, vineri 19 mai, au fost aduse la Catedrala Mântuirii Neamului cele 6 clopote turnate și realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck – Austria. Pe fiecare dintre cele șase clopote se află înscrise (de la stânga la dreapta): stema Patriarhiei Române, chipul Patriarhului României și Crucea Patriarhală, precum și inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națio­nală – Centenar 1918-2018”.

Cel mai mare clopot al Catedralei Mântuirii Neamului are 25 de tone, iar următoarele 5 au: 3.400 kg, 1.800 kg, 1.000 kg, 750 kg, 500 kg.