Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri O noua manastire in Arhiepiscopia Iasilor

O noua manastire in Arhiepiscopia Iasilor

Un articol de: Grigore Radoslavescu - 28 Aug, 2007

z Joi, 30 august, în cadrul Sfintei Liturghii, Schitul "Sfantul Vasile cel Mare“ din Bodeşti, judetul Neamt, va fi ridicat la rang de mănăstire z

Unde credinţa pleacă în cercuri concentrice

Deşi pare lipsit de superlative geografice, judeţul Neamţ este, prin frumuseţile sale naturale dăruite de Dumnezeu, dar şi prin schiturile, mănăstirile şi bisericile ce-i împânzesc tot ţinutul, imaginea fidelă, la scară redusă, a României pitoreşti. Munţi, dealuri, câmpii, ape, lunci şi, în plus, o mare în miniatură – Lacul Bicaz, chei ameţitoare, peşteri şi păduri adăpostitoare de călugări şi sihaştri recompun un peisaj de o cromatică unică şi de proporţii bine calculate.

Nu întâmplător acest judeţ deţine, indubitabil, cele mai multe pagini de beletristică închinate de scriitori români sau străini vreunui ţinut românesc. O istorie vie a literaturii române, cu autori fundamentali, dar şi cu opere esenţiale, cum ar fi „Amintiri din copilărie“, „Baltagul“, „Pe drumuri de munte“ sau „Adela“. „Dacă adăugăm aici şi creaţia unor Alexandre Dumas - Tatăl sau Jules Verne, mărturiile unor călători occidentali, ele însele veritabile pagini literare, «biblioteca» creşte substanţial, la nivelul unei biblioteci impunătoare, impresionante“ – scria în 1995 Ioan Onisei din Piatra Neamţ în prefaţa la monografia judeţului editată de Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.

Pentru călător, pentru turist, pentru pelerinul impresionat de numărul mare de mănăstiri din acest ţinut, se pune, în mod firesc, întrebarea: Ce factori au determinat o asemena stare de fapt, în ce anume constă farmecul şi fabulosul acestui ţinut?

Un posibil răspuns l-a dat povestitorul Mihail Sadoveanu care scria: „După ce Dumnezeu a despărţit apele de uscat şi după ce a încreţit pământul, a început să împartă frumuseţi şi pe meleaguri româneşti. A dat unora marea, mătăsoasă şi albastră, altora munţi înalţi cu cuşme albe de zăpadă, altora aur cât vezi cu ochi, în bob legănat, de grâu, şi tuturor un cer înalt şi paşnic. I-a mai rămas însă şi un loc gol, pe care, fie că îl uitase, fie că nu îi ieşise la socoteala dintâi, cea dinainte de încreţirea pământului. A luat atunci de la fiecare, nu mult, doar atât cât să umple un ţinut pe care să-l străbaţi cu piciorul, într-o zi şi într-o noapte cu lună plină.“

Probabil că acel ţinut a fost Neamţul, din moment ce aici întâlneşti atâtea frumuseţi, un loc aparte ocupându-l religiozitatea, cultul creştin-ortodox devenit realitate perenă şi condiţie existenţială a tuturor celor ce locuiesc azi pe meleagurile de unde credinţa pleacă în cercuri concentrice spre alte zone ale ţării, spre Suceava sau spre Iaşi, spre Roman sau spre Bacău, spre Vatra Dornei sau spre Bicaz.

Într-un tărâm de o asemenea frumuseţe, cu oameni bravi, urmaşi ai răzeşilor lui Ştefan Voievod, se înalţă azi Sfânta Mănăstire „Vasile cel Mare“ din Bodeşti.

Ieri schit, azi complex mănăstiresc

Mănăstirea „Sfântul Vasile cel Mare“ este aşezată pe un platou-panoramă între comunele Dobreni şi Bodeşti, pe partea stânga a şoselei ce uneşte oraşele Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ.

Actuala mănăstire şi-a început existenţa ca schit de călugări construit sub jurisdicţia Mănăstirii Bistriţa, la 4 august 1996, pe locul sfinţit de către PS Calinic Botoşăneanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iasilor. Schitul s-a ridicat pe un teren în suprafaţă de 10.000 mp donat de Vasile şi Elena Iovu.

În vremea aceea, stareţ al Mănăstirii Bistriţa şi exarh de zonă era arhimandritul Ciprian Zaharia, de al cărui nume se leagă de perioada cea mai bogată în construcţia de schituri şi mănăstiri pe care a cunoscut-o vreodată judeţul Neamţ.

Biserica cu hramul „Sf. Vasile cel Mare“, în plan trilobat, are 32,80 m lungime şi 9 m lăţime. Ea cuprinde încăperile tradiţionale stilului moldovenesc: altar, naos, pronaos şi două pridvoare. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis. Catapeteasma, iconostasurile, scaunul arhieresc şi stranele sunt sculptate, cu o bogată dantelărie în lemn de stejar, de meşteri din zona Neamţului. Pictura, realizată în stil „al fresco“, aparţine pictorului Gheorghe Matei din Frasin – Suceava.

Decoraţia exterioară este marcată de un şir de ocniţe şi ancadramente în jurul golurilor ferestrelor şi ale uşilor.

Casa monahală, în stil brâncovenesc, a fost concepută pe două nivele: parter şi etaj.

Arhitectura bisericii, a paraclisului, a casei monahale şi a casei sociale aparţine Arh. Teodora Ropotică din oraşul Piatra Neamţ.

Paraclisul, cu hramul „Buna Vestire“, cuprinde cele patru încăperi tradiţionale: altar, naos, pronaos şi pridvor, fiind pictat de acelaşi artist.

Paraclisul face parte dintr-o structură arhitecturală complexă, fiind alipit casei sociale în construcţie.

Realizarea construcţiilor ce alcătuiesc ansamblul monastic s-a făcut exclusiv cu contribuţia credincioşilor şi a diferitelor societăţi private şi de stat, sub autoritatea Mănăstirii Bistriţa.

30 august , zi de sărbătoare la Bodeşti

În prezent, obştea Mănăstirii „Sfântul Vasile cel Mare“ numără 10 vieţuitori, avându-l ca stareţ pe părintele ieromonah Ieronim Andrescu, numit în această funcţie în anul 2005 de către IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la propunerea arhimandritui Pavel Toderiţă, stareţul Mănăstirii Bistriţa şi exarhul zonei Neamt. Tot la propunerea, Sinodul mitropolitan a aprobat ca, în anul 2007, Schitul „Sfântul Vasile cel Mare“ – Bodeşti să fie ridicat la rang de mănăstire. În baza acestei aprobări, sfinţirea Mănăstirii „Sfântul Vasile cel Mare“ va avea loc pe 30 august 2007, in ziua praznuirii Sfantului Ierarh Varlaam al Moldovei, si va oficiata de un sobor de arhierei participanţi la ceremonia de proclamare a canonizare a Sfântului Varlaam. La eveniment vor fi prezenti preoţi şi diaconi, stareţi şi stareţe, precum şi de ctitori, donatori, binefăcători, credincioşi şi credincioase din Moldova şi din alte colţuri ale ţării, autorităţi locale şi municipale.

De menţionat că, încă de la înfiinţarea Schitului „Sfântul Vasile cel Mare“, Mănăstirea Bistriţa a asigurat preoţi slujitori pentru slujbele zilnice

Programul slujbelor la Mănăstirea „Sf. Vasile cel Mare“ este următorul: Ora 6. 30: Acatistul; Ceasurile 3 şi 6; Sfânta Liturghie; Ora 15: Ceasul 9; Vecernia şi Pavecerniţa; Ora 18: Miezonoptica; Utrenia şi Ceasul 1. Sâmbătă seara, precum şi în preajma sărbătorilor, începând cu orele 18, se săvârşeşte slujba de Priveghere cu Litie. Taina Sf. Maslu se săvârşeşte în cele patru posturi de peste an.